Comparatie intre drama mesterului manole si balada
Mesterul Manole
Mesterul Manole - Ca şi poezia, dramaturgia lui Blaga atestă strânse legături cu mişcarea modernistă. Chiar înseşi denumirile pe care le dă unora din piesele sale sunt mărturie directă a înrâuririi expresioniste: mister păgân (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomimă (Învierea).
Drama creatorului de valori durabil in Mesterul Manole de Lucian Blaga
Acum conflictul e clar şi definitiv instalat; el e de natură interioară, izvorât din înfruntarea lucidităţii meşterului care construieşte încă multe altare, cu necesitatea, care pentru Manole e iraţională, de a sacrifica un om, şi nu pe oricine, ci pe propria-i soţie. Elementele conflictului sunt, aşadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru construcţie, pe de alta, intensa dragoste pentru viaţă, pentru frumuseţea şi puritatea ei, toate întruchipate de Mira. Manole este obligat de jocul sorţii să aleagă între biserică - simbol al Vocaţiei creatoare - şi Mira - simbol al vieţii, al dragostei, al purităţii omeneşti: biserica şi Mira sunt cele două "jumătăţi" ale personalităţii eroului.
Lucian Blaga - Mesterul Manole
Elementele conflictului sunt, aşadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru construcţie, pe de alta, intensa dragoste pentru viaţă, pentru frumuseţea şi puritatea ei, toate întruchipate de Mira. Manole este obligat de jocul sorţii să aleagă între biserică - simbol al Vocaţiei creatoare - şi Mira - simbol al vieţii, al dragostei, al purităţii omeneşti: biserica şi Mira sunt cele două "jumătăţi" ale personalităţii eroului. Fără una din ele, meşterul e anulat ca om. Constatăm deci un echilibru perfect al forţelor conflictului, şi de aici caracterul tragic al acestuia. Blaga va insista asupra acestor frământări interioare, făcând din personajul său un erou de tragedie antică, acolo unde balada rezolvă aparent simplu - mai mult prin sugestie - un conflict stârnit de clarificarea în vis a cauzei prăbuşirii zidurilor.
Mesterul Manole
Drama Mesterul Manole a fost publicata la Sibiu în 1927. Peste doi ani
în 1929, la 6 aprilie, piesa vedea si lumina rampei, în premiera
absoluta, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa se sprijina
pe cunoscuta legenda a Manastirii Argesului, iar autorul altoieste pe
sensul metaforic al baladei populare ideea ca tot ce e cu adevarat
durabil se obtine prin jertfe. Cunoscuta tema a jertfei zidirii este
cunoscuta la toate popoarele din sud-estul Europei, dar balada
româneasca este unanim recunoscuta ca fiind cea mai aleasa
întruchipare artistica. Înnoirea si înnobilarea acestui mit stravechi
prin valorile nemuritoare dobândite de îndrazneala, tenacitatea si
jertfa generatiilor mai noi este strâns legata de bogatia, stralucirea
si unicitatea arhitectonica a manastirii de pe Arges.
Mesterul Manole - povestirea pe momentele subiectului
Mira vine pentru a-si ajuta sotul,de ale carui framantari nu este straina,dar si pentru a impiedicao jertfa umana,care este in contradictie cu etica populara. Femeia este alaturi de marea neliniste a sotului,chiar daca nu intelege sensul acelei etici a jertfei careia i se subordoneaza marea creatiei.
Mesterul Manole
Elementele
conflictului sunt, asadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru
constructie, pe de alta, intensa dragoste pentru viata, pentru
frumusetea si puritatea ei, toate întruchipate de Mira. Manole este
obligat de jocul sortii sa aleaga între biserica - simbol al Vocatiei
creatoare - si Mira - simbol al vietii, al dragostei, al puritatii
omenesti: biserica si Mira sunt cele doua "jumatati" ale
personalitatii eroului.
Lucian Blaga-Mesterul Manole-conflictul opere
Staretul Bogumil are pentru situatia disprerata in care se aflau constructorii o singura solutie- jertfa: "Sufletul unui om cladit in zid ar tine laolalta incheieturile lacasului pana-n veacul veacului", zice staretul.
Conflictul dramei incepe a se definii, dar el nu va fi cu desavarsire instalat in actiunea piesei decat dupa intrarea in scena a Mirei, sotia lui Manole. Mira cunoaste framantarea interioara a sotului sau si a inteles sfatul staretului Bogumil.
Dupa un plin de neintelesuri schimb de replici cu Manole din care rezulta puternica dragoste ce-i leaga pe cei doi soti, are loc scena in care Gaman se manifesta ca expresie a fortelor oarbe dezlantuite, scena ce devine in contextul framantarilor lui Manole, o ampla metafora a stihiilor telurice invrajbite impotriva zidirii, care trebuie invinse prin jertfa, si Manole intelege ca sfatul lui Bogumil nu e lipsit de talc.
Acum conflictul e clar si definitiv instalat; el e de natura interioara, izvorat din infruntarea ...
Mesterul Manole - Blaga
Lucian Blaga comprimă datele oferite de partea introductivă a baladei şi expoziţiunea dramei începe cu motivul surpării zidurilor. Derutat şi aproape descurajat de acest fenomen de nepătruns, Manole măsoară şi socoteşte în odaia sa de lucru, în prezenţa stareţului Bogumil şi a unui personaj ciudat Găman, care doarme întins pe duşumea un somn agitat, bântuit de vedenii terifiante, ce-l fac uneori să tresară şi să se comporte în neştire. Stareţul Bogumil are pentru situaţia desperată în care se află constructorii o singură soluţie - jertfa. Pentru Manole, jertfa unei fiinţe umane este iraţională şi el continuă să se frământe în nehotărâre.
Monastirea Argesului si Mesterul Manole
In opera „Mesterul Manole”, protagonistul Manole este concomitent un erou mitic, devenind exemplar prin daruire si jertfa de sine, si unul tragic, a carui constiinta problematizeaza esenta artei: aceasta este profund morala, dar sacrificiul impus artistului este asociat unui pacat. Binele estetic, cantat de Manole, absoarbe in realizarea lui un rau – omorul sacrificial – cu care omul superior nu se impaca pana la sfarsit.
Comparatie intre poeziile Lacul, Emotie de Toamna si Izvorul Noptii
In ultima strofa eul liric revine la realitate, o realitate trista si dureroasa, intelege ca totul a fost decat o fictiune.
Poezia ‘’Izvorul Noptii’’ incepe si se incheie cu adresarea directa, debuteaza cu un substantiv in vocativ ‘’Frumoaso’’ ce constituie un singur vers si este izolat de restul textului prin virgula. Pronumele personal ‘’-ti’’ arata ca oricine poate fi surprins in ipostaza de indragostit. Epitetul cromatic ‘’ochii asa de negri’’ simbolizeaza prufunzimea setimentelor.
Drama
Drama - Tehnica de a folosi limbajul pentru a ii face oameni sa vada lucrurile asa cum tu le-ai vazut a existat din cele mai vechi timpuri. Ea a putut fi pusa in practica doar prin raspandirea diverselor forme de comunicare scrisa, la inceput prin simboluri, apoi prin alfabet.
Comparatie intre doua scrieri eminesciene
Cugetarile sarmanului Dionis , face parte din nuvela Sarmanului Dionis, si este vorba despre un ins sarac,boem,inclinat spre meditatii filozofice,traind intr-o odaie unde totul scartie,insectele se joc in voie.Acesta este un solitar ,creindu-si in jurul lui, propria lume.
Mesterul Manole-zidirea Mirei
Mesterul se urca in turla bisericii si dupa ce trage clopotul se arunca in gol:"mesterul s-a aruncat in vazduh".In absenta lui Manole si ceilalti isi pierd rostul si sunt dezorientati:" Doamne ce stralucire aici si ce necaz acolo!"Pasiunea pt creatie este un bluestem al sortie:"ca patima aceasta coboara de aiurea in om e foc ce mistuie preajma si purtator".
Toma Alimos balada populara - argumentatie la specie
Personajul principal este un erou indragit de popor si de acea el are calitati admirabile, naratorul il caracterizeaza in mod direct inca de la inceputul baladei:"Haiduc din tara de jos;/Inalt la stat/Mare la sfat/Si viteaz cum n-a mai stat".Prin caracterizare indirecta trasaturile personajului se contureaza din fapte,din felul de a vorbi si din relatiile cu celelalte personaje.
Balada Miorita - demonstratie
Balada este o opera epica, in versuri, in care se relateaza o legenda, un fapt istoric sau se evoca o puternica personalitate istorica sau legendara. Versurile baladei sunt cantate sau recitate, fiind acompaniate de un instrument muzical.
Balada Miorita - demonstratie
Din acest dialog reiese afecţiunea dintre cioban şi mioară, reciprocitatea sentimentelor, exprimate cu ajutorul dativului etic „vor să mi-l omoare”, a diminutivelor „mioriţă”, „drăguţă” şi a vocativului „stăpâne, stăpâne”. Momentul ales de cei doi ciobani pentru a-l ucide pe baciul moldovean este „apusul soarelui”. Deşi moartea este ipotetică, ciobănaşul îşi exprimă ultimele dorinţe în faţa morţii: împlinirea ritualului înmormântării chiar de posibili săi asasini. Locul îmormântării este în „strunga de oi”, în dosul stânii pentru a rămâne astfel, şi după moarte alături de oile şi de câini săi. Doreşte să i se aşeze la cap fluierele dragi; (însenm tradiţional al meseriei) fluierasul de fag, „fluieraşul de os”, şi „fluieraşul de soc”, care sunt capabile să transmită diferite sări şi sentimente. Dramatismul este astfel prezentat gradat. „Lacrimile de sânge”ale oierului înlocuiesc bocetul tradiţional ...
Balada Miorita
Balada este o operă epică, în versuri, în care se relatează o legendă, un fapt istoric sau se evocă o puternică personalitate istorică sau legendară. Versurile baladei sunt cântate sau recitate , fiind acompaniate de un instrument muzical. Baladele pot fi grupate în balade vitejeşti (eroice) : Gruia lui Novac, balade haiducesti : Toma Alimoş, balade istorice: Constantin Brâncoveanul, balade păstoreşti: Mioriţa , balade familiale ( nuvelistice): Ghiţă Cătănuţă, balade fantastico –mitologice :Şarpele.
Balada populara - Miorita
Balada Mioriţa reprezintă o sinteză a unor teme şi motive fundamentale, foarte vechi în cultura populară românească. Ele se referă, în esenţă, la problema eternă a raportului fiinţei umane cu sine însăşi şi cu lumea care o înconjoară. Tema mioritică apare în peste 1400 de variante, sub forma unor specii folclorice diverse, precum balada, legenda, colindul sau doina.
Comparatie intre Constitutiile din Romania si Belgia
Realizati o comparatie intre dispozitiile constitutionale romanesti cu relevanta pentru dreptul financiar si dispozitiile constitutionale ale unui alt stat.Inca din cele mai vechi timpuri s-a observat faptul ca fiecare stat isi stabileste modul de organizare si exercitare a puterii prin Constitutie, indiferent de forma acesteia, si anume cutuma sau ca un act adoptat printr-o procedura speciala.
Medie note: 8.47 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?