Cresterea si plantarea liliacului 6887

Liliacul - Planta

LILIAC, lilieci, s.m. Arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, albe sau colorate în diferite nuanţe de violet sau albastru-violet, crescute în formă de buchete, cultivat ca plantă ornamentală; iorgovan, mălin (Syringa vulgaris).Familia: Oleaceae;
Aspect: Arbust;Inaltime: pana la 6 m;Diametru: 1-3 m;Utilizare: pentru decorarea gradinilor, ca floare de glastra.Perioada de inflorire: Primavara- vara.Expunere: Plin soare, partial umbra;Udare: Abundenta;Sol: prefera un sol usor acid si bine drenat;Rata de crestere: medie;Plantare: sol cu un drenaj bun si bogat in humus, cu ajutorul semintelor, lastarilor sau drajonilor.

Nivel: Facultate
Dimensiune: 349kb
Downloads: 183
Materia: Biologie

Floarea-Soarelui - planta oleifera

Floarea-Soarelui - planta oleifera -> Floarea –soarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de cca. 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate, se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara ( margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.).

Alte referate despre: floarea soarelui planta, floarea soarelui- planta de studiu, floarea soarelui planta de campie

Relatia planta - mediu

În locurile cele mai aride nu cresc plante, dar în alte locuri, plantele s-au adaptat perioadelor lungi de secetă.În regiunile aride, plantele sunt foarte importante. Rădăcinile lor absorb apa de ploaie şi fixează solul, împiedicând spălarea sau spulberarea lui.

Unele plante de deşert au rădăcini lungi, pentru a ajunge la apa din adâncime. Tufele mesquito au rădăcini care cresc până la 30m adâncime pentru a ajunge la apa din subteran. Alte plante profită de scurtele perioade ploioase, făcându-şi depozite de apă în corpul lor în momentele când apa este din belşug în jur. În general, plantele pierd multă apă prin frunze, dar plantele de deşert sunt nevoite să reţină apa. Unele au frunze speciale “acumulatoare de apă”.

Alte referate despre: relatia planta-mediu, relatia planta mediu, imagini relatia planta mediu

Fertilizarea plantatiilor pomicole

Ingrasamintele cu azot se aplica de regula astfel: ¼ - 1/3 toamna, dar numai in anii cand nu se aplica gunoi de grajd; ½ - 1/3 primavara cu 15-20 zile inainte de inflorirea pomilor; 1/3 in luna iunie inainte de a declansa diferentierea mugurilor de rod. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza toamna in intregime sau ¾ odata cu gunoiul de grajd iar 1/3 in luna iunie la diferentierea mugurilor de rod. Momentul aplicarii ingrasamintelor este diferit in functie de textura solului, panta terenului, alti factori. Nu este excul ca in conditiile economiei de ingrasaminte acestea sa se fragmenteze in mai multe doze si sa se aplice in vegetatie in fazele de maxim consum, mai ales in solurile cu complex adsorbtiv slab. Ingrasamintele se pot aplica radicular si extraradicular pe frunze sau pe alte organe aeriene.Fertilizarea radiculara se poate face pe intreaga suprafata sau local pe zona radiculara.

Alte referate despre: fertilizarea plantatilor pomicole, fertilizarea solului in plantatiile pomicole, fertilizarea in plantatiile pomicole

Sisteme de culturi si tipuri de plantatii pomicole

Terenul pentru livada se alege in functie de factorii naturali si factorii social-economici.Cea mai mare atentie se are in vedere la infiintarea plantatiilor mari, comerciale, pe cand la livezile de tip familial se admite si o oarecare doza de risc. Toti factorii naturali sunt importanti la alegerea locului, ei trebuind sa corespunda cerintelor speciei si soiului. Temperatura trebuie sa corespunda din punct de vedere al mediei anuale, al minimelor si maximelor absolute, suma gradelor de temperatura, absenta brumelor timpurii si ingheturilor tarzii, constituie criterii de alegere a terenului pentru livada. Precipitatiile trebuie sa fie satisfacatoare sub aspectul sumei anuale lunare, cele utile sa reprezinte 75-80% in functie de specie, soi si portaltoi. Lumina reprezinta un factor climatic foarte important nu numai pentru nuc, cais, piersic, migdal, cires, etc.Din cercetarile noastre, a rezultat ca specii cum sunt coacazul, zmeurul, capsunul, se comporta foarte slab in conditii de lumina ...

Alte referate despre: tipuri de plantatii pomicole, sisteme de plantatii pomicole, zonarea culturi plantatilor pomicole

Dionaea muscipula

De asemea a fost introdusa in diferite alte zone de pasari migratoare care au plecat din Carolina. Saracia nutritionala a solului este motivul pentru care planta se bazeaza pe acest fel de capcana elaborata: insectele o aprovizioneaza cu nitrogenul necesar pentru formarea de proteine. Venus Flytrap nu este o planta tropicala si poate indura ierni blande. De fapt daca planta nu trece printr-o perioada de hibernare, va fi slabita si va muri dupa o perioada de timp.

Alte referate despre: dionaea muscipula, dionaea muscipula hibernare, dionaea muscipula ingrijire

Ecologia Plantelor

Ecologia Plantelor - Existenta si raspandirea plantelor este determinata de o serie de factori ecologici care include factorii climatici sau meteorologici, pe cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologici si pe cei biotici. A.Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici incluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul.

Alte referate despre: ecologia plantelor, ecologia plantelor si animalelor, ecologia plantelor viticole referat

Plantele

Fotopropismul este o inclinatie naturala a plantei de a da lastari si de a-i indrepta inspre lumina. Geotroprismul este raspunsul plantei la gravitatie; radacinile acesteia cresc in jos. Chimiotriprismul este raspunsul plantei la stimuli chimici, cum este auxina. Auxina este un hormon care joaca un rol important in dezvoltarea plantei, care poate controla rata de crestere a diferitelor parti ale plantei. In functie de pozitia plantei, graunciorii de amidon sunt depozitati intr-o parte specifica a acesteia, cauzand auxina, care se acumuleaza in radacini sau lastari.

Alte referate despre: plantele, importanta zapezii pentru pamant si plante, plante medicinale referat

Plante dicotiledonate

Unele dicotiledonate sunt arbuşti şi arbori, dar majoritatea sunt plante erbacee. Totuşi, majoritatea monocotiledonatelor sunt grupuri precum garmineele şi liliaceele. Dicoteledonatele au nervuri ramificate în frunze, pe cînd monocotiledonatele au nervuri paralele şi, în secţiune transversală, nervurile unei tulpini de dicotiledonată sunt aranjate într-un mănunchi, pe cînd cele ale tulpinii de monocotiledonată sunt distribuite în mod egal.

Alte referate despre: plante dicotiledonate, plantele dicotiledonate, planta dicotiledonata

Nutritia minerala a plantelor

Azotul poate fi luat de plante din sol, din apă, din atmosferă şi chiar din corpul altor organisme. Fosforul este absorbit din mediu sub formă de ioni PO3- , ajunge în celulă fără a fi redus şi intră în compoziţia unor compuşi organici de mare însemnătate fiziologică. El participă la alcătuirea fosfoprotidelor şi fosfolipidelor din protoplasmă şi nucleu, fosfolipidelor din grăunciorii de amidon şi aleuronă, lecitinelor din citomembrane, fitinei şi a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP).

Alte referate despre: nutritia minerala a plantelor, nutritia minerala la plante, referat nutritia minerala a plantelor

Adaptarile plantelor carnivore

Adaptarile plantelor carnivore - Printre adaptarile plantelor determinate de modul de nutritie se numara si cel carnivor. Plantele carnivore au devenit cunoscute inca din sec. al XVIII-lea prin lucrarile marelui naturist Ch. Darwin.Numarul specilor ce alcatuiesc acest grup de plante se ridica la aproximativ 500. Ele sunt incadrate in clasa Magnoliatae (dicotiledonate) ordinele Sarraceniales, Rosales si Solanales.

Alte referate despre: adaptarile plantelor carnivore referat, adaptarile plantelor carnivore, imagini adaptari plantele carnivore

Meiul - planta furajera

Cerinţele faţă de temperatură sunt ridicate. Astfel, temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 10-120C, iar cantitatea totală de temperaturi de peste 100C necesară în timpul vegetaţiei este de cca. 8000C.

Alte referate despre: meiul planta furajera, mei planta furajera, meiul - planta furajera

Canepa - Cannabis sativa o importanta planta tehnica

Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips. Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd. Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.

Alte referate despre: canepa o importanta planta tehnica, canepa cannabis sativa, canepa-cannabis sativa

Modalitati de administrare a plantelor medicinale

5.Decoctul: 1 lingurita de planta maruntita se pune la fiert in 250 ml apa. Dupa ce incepe sa fiarba, se mai lasa inca 15-30 minute la fiert, completandu-se cu apa, pe masura ce se evapora. Se filtreaza fierbinte, se lasa sa se raceasca si se beau 3-4 cani/zi. Are o eficienta mult mai scazuta decat pulberea sau maceratul la rece.

Alte referate despre: modalitati de folosire a plantelor medicinale, modalitati de utilizare a plantelor medicinale, referat de administrare a plantelor medicinale

Cum stabiliti momentul optim de recoltare a plantelor furajere cultivate

Porumbul pentru siloz
La această specie, creşterea producţiei de furaj se corelează cu o creştere a cantităţii de proteină, aceasta pentru că scăderea conţinutului de proteină brută, pe măsura înaintării în vegetaţie a plantelor, nu este atât de pronunţată (tabelul 3). Totuşi, ţinând seama de umiditatea optimă de însilozare a plantelor (70-80%), se recomandă ca recoltarea să se efectueze în faza de lapte - ceară a boabelor, când se realizează atât o producţie mare, cât şi o calitate ridicată a furajului.

Alte referate despre: momentul optim pentru recoltarea furajelor si produselor agricole, perioada optima de recoltare a plantelor, masini de recoltat plante furajere

Cresterea economica

Economistii de renume, precum Adam Smith (1776), David Ricardo (1817), Thomas Malthus (1798), si mai tarziu, Frank Ramsey (1928), Allyn Young (1928), Frank Knight (1944) si joseph Schumpeter (1934) au oferit, de-a lungul timpului, majoritatea ingredientelor de baza ce apar in teoriile moderne ale cresterii economice.

Alte referate despre: cresterea economica, crestere economica, cresterea economica referat

Plante si animale pe cale de disparitie

Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp, vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia“, afirma Dan Munteanu, presedintele Societatii Ornitologice Romane. Unele specii ca piciorongul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente ale naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cit mai indeaproape zborul.

Alte referate despre: plante si animale pe cale de disparitie, plante si animale pe cale de disparitie din romania, plante si animale pe cale de disparitie din republica moldova

Cresterea si exploatarea pasarilor

Individul:din analiza individuala a productiei de oua se desprinde faptul ca, in cadrul unui lot de pasari, se disting indivizi cu productii scazute, medii sau ridicate.In special la gaini si rate, deseori se intalnesc indivizi care au o productie de oua cu mult peste media celorlalti.La rasele neameliorate, variabilitatea productiei de oua de la individ este foarte mare, lucru care influenteaza negativ productia.

Alte referate despre: cresterea si exploatarea pasarilor importanta, cresterea si exploatarea pasarilor in baterii, argumente si concluzii-cresterea si exploatarea pasarilor in baterii

Substante toxice vs crestere si dezvoltare

Substante toxice vs crestere si dezvoltare - Consumul de alcool şi tabacismul are consecinţe grave asupra sănătăţii, asupra dezvoltării mintale şi morale a adolescentului. Urmări deosebit de nefavorabile lasă folosirea acestor substanţe toxice la vârsta de trecere (10 – 20 ani) când în organismul de creştere se produce diferenţierea şi perfecţionarea funcţiilor şi sistemelor, are loc maturarea sexuală.

Alte referate despre: substantele minerale in cresterea si dezvoltarea plantelor, substante toxice, consumul si abuzul de substante toxice
Referate afisate : 19
Medie note: 8.23 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.