Curiozitati plante carnivore
Plante carnivore
Partea glandulara contine mai multe celule spiralate , in legatura cu vasele de lemn din picior .In jurul lor se afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule secretoare . Acestea din urma secreta un suc lipicios cu un continut ridicat de glucide . O insecta care se asaza pe o frunza a acestei plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati . Facand miscari de eliberare , ea se lipeste de mai multi peri . De la locul de prindere pleaca excitatii si la perii glandulari vecini de pe aceeasi frunza .
Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care apleaca perii spre insecta prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios , abundent . Insecta moare asfixiata , substanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in traheele sale . Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la aminoacizi ...
Fotosinteza
O plantă poate să fie crescută în nisip sterilizat cu condiţia să fie ţinută la lumină şi să i se asigure câteva substanţe chimice esenţiale – în principal azotaţi, fosfaţi şi săruri de potasiu (principalele ingrediente ale oricărui îngrăşământ „artificial”), plus hidrogen şi oxigen sub formă de apă, precum şi dioxid de carbon şi oxigen din aer .
Există două tipuri principale de celule în legătura vasculară: celulele xilem, care permit sării şi apei să facă planta să crească şi celulele floem, care permit produşilor fotosintezei să se mute acolo unde este nevoie de ei.
Adaptarile morfologice ale plantelor carnivore
Toate plantele carnivore prezinta organe necesare unei nutritii normale specifice plantelor verzi de tip obisnuit:au frunze verzi cu care pot asimila CO2 din aer (si din apa). La unii reprezentanti frunzele sunt transformate complet iar la altii partial in organe pt. captarea insectelor; prezinta pete viu colorate substante aromate sau de alta natura secretate de structuri speciale. Se considera ca substantele azotoase extrase de plante insectivore din prada capturata intensifica considerabil fotosinteza.
Adaptarile plantelor carnivore
Frunzele au marginilr indoite spre interior, formand un mic jgheab care retine insectele capturate. Indoirea acestor margini accelereaza digerarea prazii, apara sucul digestiv si insecta de a fi spalate de ploaie sau roua si contribuie la absorbtia mai rapida a produselor hidrolizate.
Plantele carnivore
Plantele carnivore folosesc mai multe mecanisme pentru a-si prinde victimele. Capcanele ulcior functioneaza in felul urmator: frunzele acestor plante cresc in forma de vas, cu o margine care atarna in afara, deasupra deschiderii. Aceasta margine este acoperita cu un nectar frumos mirositor, care atrage insectele. In ulcior, planta are niste peri indreptati in jos, care conduc insecta inspre interior, unde se afla o suprafata cerata si alunecoasa de pe care victimele nu mai pot urca afara.
Ecologia Plantelor
Frunzele mezofitelor au celule stomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic sunt dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitand cloroplastelor sa se grupeze in functie de intensitatea luminii. Tesutul lacunos prezinta multe spatii lacunare aflate in stransa legtura cu stomatele si camera substomatica. Acest tesut permite circulatia cu usurinta a gazelor. Mezofitele sunt cele mai numeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor.
Boli parazitare ale carnivorelor
-contaminarea ierbivorelor se face pe cale orala; in intestin eclozioneaza larva care traverseaza peretele si ajung in ficat, rinichi, indeosebi in ln. mezenterici unde formeaza chisturi si dupa mai multe naparliri se transforma in nimfe.
-contaminarea carnivorelor se face prin consum de organe ce contin nimfe. In stomac nimfele migreaza recurent prin esofag spre volutele etmoidale, sinusuri si fosele nazale unde se transforma in adulti.
Plante dicotiledonate
Plante dicotiledonate - Există peste un sfert de milion de plante cu flori, majoritatea dicotiledonate. Cele mai multe sunt plante erbacee care nu produc stucturi lemnoase deasupra solului.
Nutritia minerala a plantelor
Substanţele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adică minerale) sau organice. Plantele verzi absorb în mod predominant substanţele minerale, din care, prin asimilaţie clorofiliană, sunt sintetizate substanţele organice.
Plante Superioare - Molidul
Inmultirea: florile sunt unisexuate, plante monoice. Florile barbatesti sunt asezate pe ramuri de un an, formand conuri barbatesti, alcatuite din ax si frunzisoare latite, dispuse in spirala(staminele), iar pe dos fiecare are doi saci polinici(microsporangii). Florile femeiesti, sunt conuri mai mari, solzii sterili ce se prind de ax protejeaza la subsoara lor solzul fertil sau carpelar, pe care se dezvolta doua ovule. Conul femeiesc poate fi considerat o inflorescenta sau o floare.
Floarea-Soarelui - planta oleifera
Zone de favorabilitate:
1. zona foarte favorabila (zff):
- zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei ( soluri de tip cernoziomic, continut ridicat de elemente nutritive, capacitate sporita de retinere a apei) ; Hibrizi recomandati :Alex, Decor, Favorit, Festiv, Fundulea 206, Justin, Performer, Super
Grand Canyon
Beneath these layers, at the bottom of the canyon, are the most ancient rocks of all, Precambrian schists and gneisses, from half a billion to a billion years old.
Etiologia nevralgiei de trigemen de tip esential
Etiologia nevralgiei de trigemen de tip esential
Urmează, în ordinea frecvenţei, ramura a III-a, apoi ramura I si, în fine, combinaţia dintre aceste ramuri. H. H. Horch (1990), citând statistici din literatura de speciali¬tate, prezintă următoarea distributie procentuală (aproximativă): ramura I = 4%, ramura II = 23%, ramura III = 15%, ramurile I si II = 16,5%, ramurile II si III = 32%, ramurile I si III = 2-3%, ramurile I, II si III = 5%, bilateral = 2-3%, nervii V si IX = 1,5%. Statistici asemănătoare prezintă şi alţi autori (Piette si Reychler, 1991).
Cultura plantelor furajere
În acest sens se pot mentiona sursele care asigura furajele:
- plantele cerealiere si leguminoase din care se produc nutreturile
concentrate si cele grosiere (paiele, pleava, cocenii, vrejii);
- plantele agricole de la care rezulta reziduuri valoroase dupa
prelucrarea lor industriala: floarea soarelui (sroturi si turte), sfecla de zahar (borhotul si melasa);
- plante radacinoase precum sfecla furajera, morcovul furajer, broajba
si turnepsul;
- plantele din grupa bostanoaselor (dovlecelul furajer) si al verzei
(varza furajera), gulia furajera;
- plantele tuberculifere: cartoful si topinamburul;
- plantele oleaginoase: floarea soarelui si rapita.
- plantele furajere propriu-zise, care produc nutretul verde, fânul si silozul.
Canepa - Cannabis sativa o importanta planta tehnica
Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie. Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică.
Curiozitati
1901 Luminile pentru pomul de Craciun sunt introduse de Edison General Electric Co. Prima operatie estetica este efectuata de Hollander in Berlin pentru un aristocrat polonez. Pentru prima data este folosita o masina pentru fuga de catre 3 spargatori de banci, in Paris.
Plantarea pomilor fructiferi
Plantarea pomilor fructiferi.Plantaţiile pomicole reprezintă lucrări de investiţii pe o durată destul de mare (15-60 ani, uneori chiar mai mult) de aceea pentru reuşita lor sunt necesare studii temeinice din punct de vedere al alegerii locului, al sortimentului de specii, soiuri şi portaltoi, dar şi studii social economice de marketing.
Medie note: 8.34 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



