Cuvant de tudor arghezi comentariu
Cuvant de Tudor Arghezi
Menirea scriitorului este aceea de a-si alege cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima intreaga bogatie de sensuri. Pentru creatorul unei opere, universul creatiei este sens, viata, armonie de sunete si culori.
Lumea recompusa in poezie este o lume fictiva. Textul poetic reflecta un univers al inchipuirii si al esentelor, greu de definit, ilustrat prin cateva metafore sugestive: "suflete de molecule"(viata in miniatura), "tandara de curcubeie"(armonie de culori), "scama de zare"(infinit), "drojdii de roua"(prospetime).
In sintagma "nimicul nepipait" poetul reliefeaza cu ajutorul epitetului, originalitatea ca pe o caracteristica importanta a creatiei poetice.Poezia este constituita din 3 strofe si un monostih, cu rima preponderent imperecheata, masura versurilor fiind inegala.
Intrunind toate aceste trasaturi (exprimarea directa a sentimentelor, marcile lexico-gramaticale ale eului liric, precum si prezenta limbajului artistic) opera literara "Cuvant" de Tudor Arghezi are toate ...
Cuvant de Tudor Arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
Poezia este structurata in 3 strofe inegale ca lungime si un vers liber in final.Sunt prezentate 3 idei fundamentale.Prima se refera la relatia autocititor.A doua la lumea imaginara a creatiei artistice a cartii si cea de-a treia se refera la creatia insasi ca rod al talentului si al efortului artistului.
Cuvant de Tudor Arghezi
Poezia incepe printr-o adresare directa catre cititor, cu dorinta de a crea pentru acesta o carte si a i-o oferi in dar.
,,Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar,".(este folosit cazul vocativ).Prin diminutivul ,,carticica, autorul isi exprima pretuirea pentru carte si dragostea pentru creatie.
Cuvant de Tudor Arghezi
Autorul creaza cu ajutorul slovelor", un arhaism pentru litere.Folosit in text cu intentie de a exprima ideea ca arta cuvantului scris este foarte veche.
Poetul da ...
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica - Este o operã literarã care conţine o expunere a unor percepţii(idei) referitoare la creaţia poeticã, folosind mijloace artistice. Poezia „Cuvânt” publicatã în volumul „Cărticica de searã” poate fi consideratã o artã poeticã în care poetul defineşte cu mijloacele literaturii, una din temele creaţiei sale.
Cuvant - Tudor Arghezi
In ,,carticica noua”, Arghezi ar fi vrut sa puna ,,parfumul umbrei si cenusa lui”. Lumea uneori pare ascunsa, greu de definit ca si ,,nimicul nepipait”. Ultimul vers ,,Am rascolit pulberi de fum…” sublineaza continua stradanie a poetului de a reda prin cuvinte, ceea ce pare inca ascuns, nedescoperit.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care ...
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:În psalmi, poetul se zbate între nostalgia unei comuniuni şi ruptura bruscă, acuzatoare, rece. Dincolo de drama metafizică, Psalmii sunt însă şi mărturia căutării disperate a poeziei care să exprime adevărul. Aceasta se poate observa şi în poezia de faţă, când poetul aduce o rugăciune, o cerere în faţa lui Dumnezeu.
În prima strofa am putea considera cuvântul cheie “suferinţă”, deoarece acesta e şi sentimentul dominant al întregii poezii. Eul liric vine în faţa celui Atotputernic cu sfială şi reverenţă şi îi cere ceva spiritual, nu ceva material, adică un sfat, un cuvânt. Acest lucru e din nou o caracteristică specifică Psalmilor arghezieni pentru că, de pildă, în Psalmul (3),“Tare sunt singur”, poetul îi cere lui Dumnezeu “un pui de înger”, ceea ce reprezintă tot o povaţă, dar spus metaforic.
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu ...
Tudor Arghezi - Psalmi
Motivul căutării Divinităţii, prezent în poezia argheziană încă de la primele debuturi ale poetului, devine în Psalmi o obsesie tiranică, înfrigurată căutare care se prelungeşte până în Stihuri de seară şi Hore şi în multe alte poezii şi scrieri în proză ale poetului. Această dramă a căutărilor obsedante capătă în versurile din Psalmi o deosebită forţă a expresiei lirice. Psalmii arghezieni sunt monologuri ale celui - care - glăsuieşte-n pustiu. Monologul nu ajunge niciodată să devină dialog.
Tudor Arghezi intre credinta si tagada
Acest drum al patimilor porneste de la conditia omului de rând si
continua descendent din punct de vedere a evolutiei spirituale. În
punctul initial, Arghezi este aproape de Dumnezeu, dar doreste mai
mult, iubirea devine patima si, asemeni primilor oameni, el cade în
pacat. Cu fiecare încercare de a se apropia de idealul sau, eul liric
se afunda din ce în ce mai mult în necredinta pâna când, dupa ce
survine dezamagirea, el renunta la cautare. Totusi, finalitatea
acestei Via dolorosa este nesigura deoarece, renuntând la patima
cautarii, autorul se elibereaza de pacatul care i-a declansat caderea
si reintra în ignoranta din punt de vedere al relatiei sale cu
Dumnezeu, întorcându-se, deci, la punctul initial.
Cuvant - Tudor Arghezi
Însirate una lânga alta, ele pot creea valori artistice, opere de
pret, pentru mintea si inima cititorului. Cuvântul Arghezian, asezat
la începutul volumului ,,Carticica de seara", publicat în 1935, poate
fi considerat ca o prefata politica, ca o confesiune în legatura cu
intentiile poetului în volumul amintit. Doreste sa se deulantuie
oameniilor, sa le daruiasca: ,,o carte mica, o carticica", în care sa
încapa tot universul.
Tudor Arghezi - Biografie
In aceasta perioada, Arghezi a devenit un critic de arta valoros si a luat apararea pictorului Stefan Luchian care suferea de scleroza multipla si era acuzat de frauda (din cauza suspiciunii ca nu ar mai putea picta, dar ar permite ca lucrarile altora sa fie semnate cu numele sau)[8]
Testament de Tudor Arghezi
Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga si "Joc secund" de Ion Barbu.Testament de Tudor Arghezi
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna - Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian, "Cuvinte potrivite"(1927), si are rol de program (manifest) literar,realizat insa cu mijloace poetice. Arta poetica este o creatie in versuri prin care autorul isi exprima prin mijloace artistice specifice operei literare,conceptia despre creatie sau despre menirea creatorului.
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna - Poezia "Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica,deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara,despre menirea literaturii si despre rolul artistului in societate. Este o arta poetica moderna,deoarece in cadrul ei apare o tripla problematica, specifica liricii moderne:transfigurarea ...
Tudor Arghezi - eul poetic
Primul pas decisiv în constituirea unui eu poetic empiric este facut
de Eminescu si anume de acel Eminescu ce reuseste sa se exprime plenar
printr-o emisie lirica directa, în versul coparticipativ "Nu credeam
sa-nvat a muri vreodata". Prin sfortarea agonala dusa pâna la
paroxismul trairii, actantul eminescian îsi asuma individual aici
conditia ontologica, transgresând orfismul originar din textul
mioritic. Dar poeticitatea discursului romantic, în general, nu
propune decât un subiect abstract, autocontemplativ, ce-si cauta înca
în exterior ratiunea unui statut ambiguu; de fapt, "continuturile"
paradigmatice ale textului premodern sunt actualizate prin figurarea
unui subiect mai mult diegetic decât poetic. Versul citat, ce
reprezinta interiorizarea viscerala a conditiei ontologice, îl înscrie
pe Eminescu în perimetrul restrâns al poeticitatii moderne, salvându-l
de desuetudinea diacronicitatii ...
Tudor Arghezi - poezia erotica
Poezia ce se incadreaza in acest repertoriu (al poeziei de dragoste) marchează momentul când, indirect, poetul foloseşte prilejul de a-şi reproşa inconsecvenţa de a nu fi persistat pe drumul început.
Medie note: 8.29 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!