Dacia literara comentariu
Dacia literara
Referat despre Dacia literara
Programul revistei a fost expus in primul numar din 30 ianuarie 1840 in articolul "Introductie" semnat de Mihail Kogalniceanu.
Autorul prezinta realizarile presei romanesti de pana atunci, dar constata ca sunt deficitare sub doua aspecte: consacra prea mult spatiu politicii si au un caracter provincial. Dacia literara va corecta aceste neajunsuri publicand numai literatura din toate provinciile romanesti. Kogalniceanu subliniaza ca Dacia literara va fi un liant cultural intre provincii (in ea se vor vedea "scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovinieni etc").
Pasoptismul si Dacia literara
Au aparut doar trei numere ale acestei reviste intre ianuarie si iunie 1840.Mihail Kogalniceanu autorul acestui manifest al romantismului romanesc lanseaza idea necesitatii aparitiei unei reviste cu character exclusive literar care sa fie in opozitie cu celelalte reviste ale vremii care aveau un character dominant local:"Foaie pentru minte,inima si literatura" in Trans,"Curierul romanesc" in Bucuresi si "Albina romaneasca"la Iasi.
Dacia literara
Kogalniceanu recomanda inspiratia din realitatea autohtona. „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la altii”. Kogalniceanu insista si asupra legitimitatii spiritului critic: „vom critica cartea, nu persoana”. Dupa ce aduce un omagiu inaintasilor celor care creasera primele publicatii „Curierul”, „Curierul de ambe sexe”, „Curierul romanesc”, „Albina”, Kogalniceanu defineste telurile si programul Daciei literare.
Astfel, evocarea unor personalitati sau momente ale istoriei nationale, antiteza intre trecutul glorios si prezentul decazut, valorificarea traditiei folclorice, a miturilor si a specificului local, ...
Dacia literara si scriitorii pasoptisti
Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei.Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca,prin caracterul sau.Toate acestea se regasesc mentionate in articolul program al revistei, semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor raspunzator.Publicata la 30 ianuarie 1840 revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca.
Romantismul si Dacia literara
Romantismul si Dacia literara etapa cuprinsa intre anii 1830-1860 a avut loc o activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literature romana sub denumirea de perioada pasoptista.
Dacia literara - Bacalaureat
Dacia literara - Bacalaureat - Trăsături generale. Cadrul social, politic şi cultural din jurul anului 1840 este propriu primei încercări de europenizare a României: dezvoltarea învăţământului, primele spectacole în limba română, activitatea diferitelor societăţi literale, dezvoltarea presei şi apariţia unor volume de traduceri din literatura universală – sunt aspecte de care se ocupă la început fiecare din cele trei provincii.
Romantism - Dacia literara
In 1840, in luna ianuarie, apare la Iasi revista "Dacia literara", ca urmare a intentiei unor scriitori de atunci sa dea o noua orientare literaturii si publicisticii. Cu acest prilej, Kogalniceanu publica articolul-program "Introductie".In partea de inceput a programului face referire la starea existenta atunci a literaturii si publicisticii, in cele trei provincii: Moldova, Muntenia, Transilvania. Toate cele trei reviste care erau publicate in aceste provincii, isi rezumau activitatea la provincia lor.
Baltagul -comentariu literar
Baltagul -comentariu literar - Prin capodopera Baltagul, apărut în 1930, Sadoveanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicând sursa de inspiraţie: “Stăpâne stăpâne,/ Mai cheamă ş-un câne”. Subiectul este simplu, păstrând elementele baladei: un cioban este omorât de doi tovarăşi ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă şi inteligentă nu are linişte până nu află făptaşii şi nu-i pedepseşte după legea nescrisă a comunităţii. Baltagul -comentariu literar
Conceptia literara artistica a lui Ioan Slavici
Scriitorul crede ca pentru pastrarea "bunei randuieli morale" orice mijloc poate fi folosit. Numai o natiune morala, gandeste Slavici, este capabila sa lupte pentru afirmarea ei.Vietuirea morala este un semn al fortei si unitatii iar moralitatea unui popor nu se exprima numai in limba, ci "in toate manifestarile sufletesti", pentru ca "romanii au particularul lor fel de a gandi si de a simti, au vederile lor in ceea ce priveste binele si frumosul in viata morala ori formele intuitive, au gustul lor estetic".
Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice, prin referire la o opera literara studiata
Caracteristicile nuvelei psihologice:
Actiunea este mai complicata, chiar daca respecta structurarea clasica a momentelor subiectului.Incipitul si finalul concentreaza semnificatia intregii evolutii narative, care este mai sinuoasa din cauza bulversarii psihice a personajelor aflate in cautarea unei solutii intr-o situatie tensionata.
Moartea caprioarei comentariu literar
Ideea transmisa de autor este ca toti avem dreptul la viata, toti suntem egali in fata naturii, ca fiecare din noi face parte din natura si nimeni nu ar trebui sa rupa o alta parte, mai buna, sau mai rea a naturii.
D-l Goe - Apartenenta la specia literara schita
Referat despre D-l Goe - Apartenenta la specia literara schita
Schita este o opera epica – o naratiune – in proza, de mici dimensiuni, in care se relateaza o singura intamplare semnificativa din viata unor personaje. Actiunea dintr-o schita se petrece untr-un interval de timp scurt, cel mult o zi, si intr-un timp restrans.
Dacia - provincie romana
- Unii autori antici au afirmat ca populattia daca a fost complet nimicita în urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este adevarat.
Viata spirituala in provincia Dacia
Caracterul oficial al cultului său rezultă din inscripţii închinate lui în majoritate de militari şi magistraţi, imperiali şi municipali, crezându-se că Jupiter se supunea deciziilor magistratului şi că acesta acţiona în funcţie de interesele religioase comunitare. Juno, perechea divină a lui Jupiter, precum şi Minerva, al treilea membru al triadei capitoline, aveau mai puţine dedicaţii individuale, dar Minerva era adesea reprezentată în statuete de bronz şi în gliptică. O inscripţie din Apulum face aluzie la calitatea Minervei de participanţă la consiliul lui Jupiter – Jovis consiliorum particeps, iar alte câteva epigrafe amintesc întregul grup dii consentes. Triada capitolină în întregul ei este atestată epigrafic la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum şi Napoca.
Dacia
Mandrele cetati din muntii Orastiei sunt cucerite, devastate si incendiate. Cetatea Sarmizegetusa, capitala dacilor, este asediata si in vara anului 106 a.d. capituleaza. Decebal se retrage impreuna cu un grup de razboinici in munti; este urmarit si pentru a nu cadea prizonier, se sinucide. Capul lui este dus ca trofeu la Roma. Statul dac este transformat in provincie romana.
Medie note: 8.98 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?