Desteapta te romane comentariu
Desteapta-te Romane de Andrei Muresanu
Desteapta-te Romane de Andrei Muresanu (1816-1863) este un poet pasoptist din Ardeal, care a creat poezia ‘’Un rasunet’’, devenita imnul revolutiei de la 1848.Titlul poeziei a fost schimbat ulterior, in ‘’Desteapta-te romane’’ si a fost cantat pe o muzica a lui Anton Pann. Dupa Revolutia romana din 1989, poezia devine imnul national al Romaniei, pastrand textul lui Andrei Muresanu si muzica lui Anton Pann.Desteapta-te Romane
Desteapta-te, romane!
Autorul pune in evidenta unele trasaturi ale poporului nostru: curajul, vitejia,dorinta de libertate,de unitate ,dragoste de patrie . Fiind o opera lirica care prezinta pretuirea fata de ideile de libertate si unitate nationala, prin puternica implicare a eului liric “Desteapta-te,romane!” este un imn.
Desteapta-te ,romane - imn
Inaltele idei de iubire fata de patrie si de libertate exprimate intr-un mod atat de pregnant in “Desteapta-te, romane !” au facut ca poezia lui Andrei Muresanu sa aiba un ecou nu numai in contextul istoric in care a fost creata,ci sa dainuie peste un secol in memoria afectiva a romanilor ,care au ales-o sa le reprezinte tara in mod oficial, alaturi de drapelul tricolor.Poezia este alc. din 11 catrene ,cu ritm iambic,rima incrucisata, si masura de 13-14 silabe.
“Desteapta-te,romane!” apartine genului liric pt.ca sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct. Eul liric apare prin folosirea pers.I,nr.pl. pt. ca acesta se include in poporul roman:”juram ca vom da mana”,”sa ne rapeasca limba”. Poezia se remarca printr-o bogatie a figurilor de stil, metafore, epitete,comparatii,enumeratii care subliniaza mesajul transmis inca din titlu,patriotismul si dorinta de independenta.
Exprimarea directa a autorului este dovedita si de prezenta unor subst. in vocativ:”romane,marete ...
Imnul
Demonstratia ca o poezie studiata este imn:Andrei Muresanu a ramas cunoscut ca autor al poeziei “Un rasunet”,publicata pe foi volante in 1848 si devenita marsul revolutionarilor romani din Transilvania. Sub titlul de “Desteapta-te romane !”,aceasta “Marseilleza a romanilor”, cum o numea N. Balcescu a redevenit imnul de stat al Romaniei dupa 1989, fiind cantat pe melodia lui Anton Pann.
Imnul este specia solemna a genului liric ,destinata a fi cantata ,in care se exprima sentimente de pretuire fata de un eveniment deosebit ,o idee,un erou. Inaltele idei de iubire fata de patrie si de libertate exprimate intr-un mod atat de pregnant in “Desteapta-te, romane !” au facut ca poezia lui Andrei Muresanu sa aiba un ecou nu numai in contextul istoric in care a fost creata,ci sa dainuie peste un secol in memoria afectiva a romanilor ,care au ales-o sa le reprezinte tara in ...
Andrei Muresanu si al sau Un Rasunet
Poezia Un răsunet cunoscută sub numele Deşteaptă-te, române! Reprezintă culmea creaţiei poetice a lui Andrei Mureşanu. O legendă spune că poezia ar avea următoarea legendă: ,, Andrei Mureşanu se simte într-o dimineaţă din luna lui Mai a anului 1848, împins ca de o putere nevăzută spre vârful muntelui Tâmpa din Braşov. Urca potecile piciorului de munte ca târât de o vrajă, tot mai sus, mereu mai sus, spre tăria cerului. Sosit pe cea mai înaltă culme a Tâmpei , privi Braşovul încă adormit.
Imnul
In strofele a III-asi a IV-a, contemporanii poetuluisi intemeietorii de tara sunt legati, peste timp, prin aceeasi dorinta de libertate.Primii, infatisati prin comparatia “cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii” sunt gata sa ia parte, printr-un gest istoric maret, la schimbarea de destin asteptata: inaintasii, infatisati prin numele ilustre ale lui Mihai Viteazu, Stefan cel Mare si Matei Corvin, reprezinta modele demne de urmat.
Desteapta-te, Romane!
În imnuri sunt prezente invocatiile retorice, îndemnurile, se apeleaza
la evocare sau la meditatia solemna.
Desteapta-te Romane
Cand a fost publicata aceasta poezie avea titlul „Un Rasunet” mai tarziu fiind schimbat in „Desteapta-te Romane!”.Poezia „Desteapta-te Romane!” scrisa de Andrei Mureseanu a fost pusa de Anton Pann si a fost adoptat ca imn al revolutionarilor romani de la 1848, iar dupa revolutia din Decembrie 1989, a devenit imn al Romaniei.
Desteapta-te, romane!
Andrei Muresanu(1826 – 1863), poet si publicist ardelean, apartinand generatii de la 1848, a fost cunoscut mai ales prin poezia “Un rasunet”, publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848 al revistei “Foaie pentru minte, inima si literatura”, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca.
Aceasta creatie este un raspuns, o replica sau un ecou, adica “un rasunet” la poezia “Catre romani”, (Desteptarea Romaniei) a lui Vasile Alecsandri, publicata anterior (cu patru numere inainte) in aceeasi revista brasoveana, ulterior titlul ei fiind schimbat in “Desteapta-te, romane!”
Poezia fost pusa pe muzica de Anton Pann (dupa alte pareri, de un ucenic al acestuia sau de poet insusi) si a fost adoptata ca imn al revolutionarilor romani de ...
Desteapta-te, romane! - apartenenta la specia literara
Imnul este specia genului liric în versuri ,în care se preamăreşte patria,eroii,evenimentele de importanţă naţională şi ale cărui versuri sunt puse ,de obicei,pe muzică. Fiind un imn naţonal este o expresie a unităţii de gândire şi voinţă a unui popor,devenind o operă simbolică,repetabilă în momente solemne. Fiind o operă lirică,imnul transmite gândurile,sentimentele şi ideile în mod direct,prin confesiunea eului liric şi prin intermediul figurilor de stil.
Demonstratie ca Desteapta-te romana este un imn
“Deşteaptă-te, române” are toate atributele ce definesc un imn ( poezie lirică înrudită cu oda in care se slăveşte cu divinitate eroii, limba, poporul şi patria.
SEMNIFICAŢIA TITLULUI ŞI TEMA
Titlul poeziei este format din verbul la imperativ “ a deştepta” şi din vocativul substantivului “român”, el sintetizează mesajul întregii poezii, îndemnul la deşteptarea naţională la luptă împotriva tiraniei pentru libertate şi unitate naţională.
STRUCTURA COMPOZIŢIONALĂ
Alcătuită din 11 catrene, poezia este compusă dintr-o suită de îndemnuri imperative metaforice adresate poporului român.
IDEA POETICĂ CUPRINSĂ IN PRIMA STROFĂ ŞI SEMNIFICAŢIA EI
La început românii sunt îndemnaţi să se trezească din somnul cel de moarte ( metaforă ce sugerează inerţia în faţa unui destin tragic), la acţiune pentru aşi croii un nou destin care să impresioneze ...
Imnul - motivarea notiunii de imn
Creatie lirica in versuri in care sunt exprimate in mod direct in cuvinte solemne pretuirea fata de tara,eroi,fata de idealul unirii.
Intitulata initial “Un Rasunet”,poezia Desteapta-te Romane este strabatuta de un aer grav,procretic
Explicatia titlului:-fiind o opera lirica autorul isi exprima in mod direct propriile sentimente:
-Patrotismul>concretizat in dorinta trezirii la lupta impotriva robiei
-Mandria>pentru o decenta ilustra
Mesajul poeziei:-este concurat cu ajutorul mai multor procedeie:
Metafora “somnul cel de moarte” sugereaza inertia in fata unui destin tragic erazit romanilor de “barbarii de tirani” de aici se naste indemnul exprimat in titlu si in strofele urmatoare.
Numele imparatului TRAIAN “triunfator in lupte” ne arata a cui popor suntem urmasi.
“cum stau ca brazii in munte batrini sute de mii” si enumeratia ...
Sburatorul
Publicata pentru prima oara in 1843, poezia "Sburatorul" , reprezinta capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu.
Sursa poeziei consta intr-o credinta populara care a generat mitul erotic al Sburatorului. In folclorul romanesc , Sburatorul este o semidivinitate erotica, un demon simbolizand chinurile iubirii . El este conceput ca putandu-se metamorfoza in sarpe, zmeu sau sul de foc spre a patrunde nestiut in casa, unde se transforma intr-un tanar frumos si pasionat, care isi chinuieste victima (fata sau femeie matura), tulburand-o pana la epuizare cu senzatia chinuitoare a dragostei neimplinite.In fond el apare in vis, uneori ca semizeu acoperit cu solzi argintii si cu aripi albe pe umeri. Folclorul erotic consacra Sburatorului cantece lirice,farmece, vraji si descantece.
Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieste primii fiori ai iubirii.
"Sburatorul" este o balada ...
Imnul - argumentatie la specie
In strofa a doua poetul arata descendenta poporului roman,urmasii romanilor:"In a noastre piepturi pastram cu fala-un nume/Triunfator in lupte un nume de Traian".
Natura in operele lui Eminescu
Autorul prefera putin si alti copaci.Arinul ,copac salbatic se aseamana cu cornul de vanatoare pe care il evoca si Weber in freischutz(din “Peste varfuri’:”Peste varfuri trece luna…Melancolic cornul suna”.).
Subordonate codrului ca element central ,celelalte esente silvestre (bradul, stejarul, fabgul) capata nuante variabile in functie de contextul liric.
Daca codrul si lacul constituie acompaniamentul natural al iubirii ,luna plutind deasupra vastelor intinderi de apa formeaza cadrul adecvat ideilor filozofice.Transformarea naturii si a vietii ,reflectiile asupra mortii sunt privite din perspectiva selenara si oceanica.Meditatiile cu privire la aparitia si extintia universului sunt inaugurate de un vast preludiu ,de ampla invocatie de la inceputul Scrisorii I :”Luna tu ,stapan-a marii ,pe a lumii bolta luneci ,…Cind plutesti pe miscatoarea ...
Programul politic pasoptist si crearea Romaniei moderne
Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani (cu o unitate politica) pe care il conduceau, il militau . Pregatirea unitatii de cunostiinta nationala o constituia o idologie numita daco-tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul "Romania", iar in 1840 apare, editat de Mihail Kogalniceanu, "Dacia literara", cu un mesaj de unitate politica, obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al literaturii romanesti, in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni si bucovineni.
Medie note: 9.00 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?