Diviziunea celulara mitoza si meioza
Mitoza si meioza
Acesta din urma se condeseaza si se spiraleaza in continuare, apoi incepe sa se scurteze, sa se ingroasesi fragmenteaza intr-un numar diploid de segmente. Catre sfarsitul profazei membrana nucleului se dizolva, segmentele se individualizeaza devenind cromozomi care raman liberi in citoplasma celulei.Nucleoli dispar treptat si apar filamentele fusului de diviziune intr-un numar diploid egal cu numarul de cromozomi existenti in celula.
Caracteristica principala a profazei este dublarea numarului de cromatide, cromozomii initiali ai celulei fiind monocromatidici, astfel asigurandu-se trecerea informatie genetice complecta catre celulele fice ce se vor
Metafaza
Aceasta faza este caracterizata prin formarea placii ecuatoriale a celulei, cromozomii se orinteaza catre ea, iar nucleul si nucleolii nu mai sunt vizibili.
Cromozomii bicromatidici se fixeaza cu ajutorul centromerului pe care-l detin, pe filamentele fusului de diviziune, in zona mediala intr-un singur plan. Prin tratarea cu colchinina, ...
Mutatii
Expunerea la raze X si la alte forme de particule de inalta energie poate provoca atat aparitia de mutatii complet analoage mutatiilor genice, ce se obtin in natura, cat si de mutatii structural-cromozomale; acestea din urma sunt datorate fie inhibarii diviziunii celulei, fie ruperii cromozomilor, fapt ce cauzeaza rearanjamente ale cromozomilor si anomalii la mitoza si meioza.
Factorii care influenteaza cel mai mult numarul de mutatii aparute prin actiunea radiatiilor sunt urmatorii:
- Doza de iradiere. Numarul mutatiilor creste, in general, proportional cu doza radiatiei aplicate; in schimb durata iradiarii are importanta redusa; astfel intr-o experienta cu Drosophila iradierea cu o doza totala de 2000 roentgeni a dat acelasi numar de mutatii intr-un minut ca si la 20 de minute. Totusi in unele experiente fractionarea a produs efecte mutagane mai slabe decat aceeasi doza aplicata o singura data.
- Tipul radiatiei, neutronii avand in ...
Meioza
Filamentele cresc in diametru devenind mai scurte, mai groase si distincte. Fiecare din aceste fragmente reprezinta un cromozom care are o structura dubla helicoidala datorita rasucirii cromatidelor, una in jurul celeilalte. In aceasta faza are loc disparitia nucleolilor reorganizarea lor avand loc la sfarsitul diviziunii. In aceasta faza, membrana nucleara se fragmenteaza, apar porii de diviziune, si a fusului de diviziune. Proteinele ce intra in alcatuirea fusului de diviziune sunt unite prin grupari bisulfitice. Dupa dezintegragrea membranei si formarea fusului de diviziune are loc dispunerea cromozomilor in placa ecuatoriala situata la jumatatea distantei dintre poli. Migrarea cromozomilor este controlata de fusul de diviziune, si de activitatea centromerului care asigura vehicularea cromozomului.
Etapele diviziunii mitotice
Stabilirea rolului nucleului in transmiterea caracterelor ereditare.
Rolul nucleului in transmiterea caracterelor ereditare este fundamental. 0 celula fara nucleu are o viata scurta si nu se divide. Nucleul interfazic prezinta 4 componente structural -functionale :invelisul,carioplasma, cromonemata si nucleolul.
Meioza - diviziunea specializata a nucleului
Diferenta dinte meioza si mitoza
Meioza are multe similaritati cu mitoza. Insa exista difereante majore. Genele se transmit prin codarea chimica a acidului dezoxiribonucleic (ADN). In nucleu ADN este incadrat in structuri numite cromozomi. Celula are un nr de cromozomi de genul 2n si celulele se numesc diploide (48 cromozomo la om). Meioza produce 4 celule sexuale, fiecare cu propria selectie de gene si cu jumatate din nr de cromozomi numita si celula haploida. Cand doua celule haploide de sexe diferite se intalnesc in timpul reproducerii sexuate ele se unesc formand o celula diploida numita celula ou sau zigot.
Meioza-diviziunea meiotica
Meioza (în limba greacă meion = mai puţin şi oxis = condiţie) reprezintă tipul de diviziune celulară caracteristică organismelor cu alternanţă de faze (haploidă - diploidă). Prin intermediul meiozei are loc reducerea la jumătate a materialului genetic cromatic (a numărului de cromozomi) a celulei somatice, precondiţie a formării celulelor sexuale (a gameţilor)
Diviziunea celulara
La inceputul profazei celulele devin rotunde iar cromosomii devin vizibili, membrana nucleului dispare; centriolii (organite celulare cu rol in diviziune) vor forma fusul de diviziune.
La inceputul metafazei, centriolii se deplaseaza catre cei doi poli ai celulei, dezvoltandu-se fusul de diviziune (care e alcatuit din mai multi microtubuli).
Diviziunea celulara
Metafaza este procesul în care cromozomii dicromatici se dispun în placă ecuatorială, fiind spiralizaţi la maxim, şi se prind prin centromer de fusul de diviziune. Acest mod unic prin care se desfăşoară mitoza dovedeşte din nou măiestria şi originalitatea lui Dumnezeu.
Diviziunea mondiala a muncii si ciucuitul economic mondial
Piata mondială. Comertul international
Conceptul de piată mondială defineste în sens larg totalitatea raporturilor de vânzare-cumpărare de mărfuri, servicii, tehnologii etc. dintre agentii economici participanti la circuitul economic mondial de valori materiale, spirituale si bănesti. În sens restrâns, termenul de piată mondială se asociază tranzactiilor cu un anumit produs, serviciu ori valori bănesti, distingându-se, de pildă, piata mondială a tractoarelor, automobilelor, masinilor de aschiat metale, calculatoarelor, cerealelor, cafelei, zahărului etc. sau piata mondială a capitalurilor, fortei de muncă, schimburilor valutare. Notiunea de piată se utilizează, adesea, si în sens geografic, vorbindu-se de piata europeană, nord-americană, asiatică etc. In literatura de specialitate întâlnim, de asemenea, notiunea de piată caracteristică, avându-se în vedere aria geografică prin care se dertlează cea mai mare parte a actelor de vânzare cumpărare a unui ...
Genetica - diviziune celulara, cromozomi, gene
Celula reprezinta o masa restransa de substanta vie, protoplasma, care in mod obisnuit contine citoplasma si nucleu sau material nuclear. Ea este delimitata de mediul ambiant prin membrana plasmatica. La plante celula prezinta in plus la exterior un perete celular format din celuloza sau chitina. Celula poate avea forme, dimensiuni si marimivariate si poate indeplini functii fundamentale si speciale. In ceea ce priveste numarul lor, organismele pot fi uni sau pluri celulare. De fapt, ceea ce determina forma si proprietatile unui organism este numarul celulelor, diversitatea tipurilor, si dispozitia lor.
Meioza - diviziunea meiotica
Necesitatea este mai presus de orice lege oricare ar fi acea lege. Acest fapt caracterizeaza diviziunea meiotica ce e un proces care, impreuna cu fecundatia asigura inmultirea sexuata a fiintelor, supravietuirea speciilor si variabilitatea ereditara.
Notiuni introductive biologie celulara
Teoria celulara elaborata in 1839 de Matthias Jakob Schleiden si Theodor Schwann se bazeaza pe conceptul ca toate organismele vii sunt formate din una sau mai multe celule vii. In in 1855, Rudolf Virchow propune o extensie importanta a teoriei celulare conform careia toate celulele organismelor vii provin din celule preexistente ,, all living cells arise from pre-existing cells".rnrn"Omnis cellula e celula"). Deci, nu exista creatie spontana a celulelor din materie nevie. Aceasta idee a fost demonstrata experimental de Louis Pasteur in 1862. Teoria celulara postuleaza ca functiile vitale ale unui organism au sediul in interiorul celulelor si ca toate celulele contin informatia ereditara necesara pentru a controla functiile celulare si pentru mostenirea acestor functii in urmatoarea generatie de celule. rnrnIn 1880 August Weissman completeaza teoria celulara impunand ideea ca toate celulele vii existente provin dintr-o celula ancestrala, un stramos comun.Cuvantul ,,celula" provine din latinescul ...
Membrana celulara. Structura moleculara si functiile membranelor celulare
Sfingozina este formata dintr-un lant lung nesaturat, cu o grupare amino care leaga un acid gras prin legatura amidica, rezultand structura ceramidica si doua grupari hidroxil, dintre care gruparea hidroxil terminala a sfingozinei leaga prin legatura fosfodiesterica gruparea polara. Sfingolipidul major este sfingomielina.
Alergia - problema celulara
Organismul uman reprezintă un sistem unitar, a cărui funcţionare este subordonată principiilor şi legilor care guvernează materia întregului univers. Înţelegerea acestui fapt a condus la formarea medicinii moderne, bazate pe explicarea tuturor proceselor care se desfăşoară, de la nivelul întregului – fiziologic, la cel al celor mai mici componente ale sale – metabolismul celular.
Mecanismele diviziunii celulare si testarea unor substante care pot influenta
În profaza diviziunii mitotice, cromatidele rămân unite la nivelul centromerului, se răsucesc strâns una în jurul alteia, separarea lor realizându-se cu mare greutate. Acest mod de spiralizare este denumit plectonemică. Cromozomii sunt în contact permanent cu învelişul nuclear. În timp ce ciclul de răsucire continuă, nucleolul (sau nucleolii) îşi micşorează volumul, se fragmentează, iar la sfârşitul profazei se dezorganizează. În stadiul final al profazei are loc, de asemenea, dezorganizarea învelişului nuclear, fuziunea carioplasmei cu hialoplasma şi formarea mixoplasmei.
Celule si cromozomi
(R. Brown a observat pentru prima oara cromozomii la microscop, inca in 1831, dar importanta lor biologica a fost sesizata mult mai tarziu, abia dupa ce s-a descoperit diviziunea celulara). In 1882, W. Fleming descopera modul de inmultire al celulelor, adica fenomenul diviziunii celulare, denumit mitoza, prin care dintr-o celula se formeaza doua, din doua se formeaza patru etc., inmultirea realizandu-se in progresie geometrica (1-a2-a4-a8-a16-a32 etc.).
Medie note: 8.05 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!