Doina de octavian goga comentariu
Octavian Goga - Noi
In cadrul dezvoltatrii poeziei romnesti, Octavian Goga este cel mai
autentic continuator al lui Eminescu, nu n sensul imaginaiei
epigonice, de felul celei a lui Vlahu i a altora din jurul su, ci n
nelesul profund al cuvntului. Prin excelen liric, Goga este, ca i
Eminescu, un exponent al poporului. Ceea ce l-ar deosebi de naintaul
su ilustru ar fi mesianismul mai accentuat, mai vizibil n expresie,
tendina de a striga ca un profet durerile celor de peste munii. n
Fragmente autobibliografice (Bucureti, Cartea romneasc, 1934) poetul
mrturisea: "Eu, graie structurii mele sufleteti, am crezut ntotdeauna
c scriitorul trebuie s fie un lupttor, un deschiztor de drumuri, un
mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtreaz
durerile poporului prin sufletul lui i se transform n trmbi de alarm".
ns, de alt parte, plecnd de la ...
Octavian Goga - Din larg
Opera sa a avut un caracter mesianic, vizionar si profetic, anunţând un viitor în care poporul va fi izbăvit, vremea răzbunării va coincide cu ziua cea mare a bucuriei. El a văzut altfel ţăranul decât Coşbuc sau Alecsandri, el privind satul total, sintetic, colectiv (precum in “Plugarii”, “Clăcaşii”, “Noi”, “Oltul”) dar şi prin figuri reprezentative pentru realitatea rurală a acelor timpuri (portretele realizate în “Apostolul”, “Dascalul”, “Dăscăliţa”, “Lăutarul”), creând astfel figuri memorabile ca preotul Ionis (“Casa noastra”) sau cea a lui Popa Solomon.
Octavian Goga - Apostolul
Ca şi ţara, satul lui Goga este dezmărginit, întinzându-şi vatra până la capătul orizontului. El este o împărăţie a muncii fără odihnă, truda « sfântă » reprezentând semnul de nobleţe al celor ce asigură pâinea poporului. Cu ei glia este « milostivă » şi generoasă, oferind plugarilor tainele sale spre cunoaştere, într-o simbioză dincolo de timp.
De demult Octavian Goga - comentariu
Discursul liric contruit la persoana a III-a sugereaza absenta intimitatii si tendinta de generalizare proprie a
clasicismului.Tema poeziei este imaginea satului stapanit de jale, nefericirea tragica a unei comunitati exprimata printr-o
scrisoare.Motivul central al textului este acela al scrisorii care reprezinta in text forma de revolta a oamenilor si
mentioneaza rolul asumat de preot ca exponent, ca constiinta a satului.
Din larg - Octavian Goga
În urmă sa el lasă “înfrigurata patimilor turmă”, patimii care încearcă să-l tragă înapoi. În ultimul vers al primei strofe avem de-a face cu un epitet (“... întrecere flamândă”) care încearcă să ne transmită că acele patimi emit un chiot înfricoşător, dornic de a lua ceva cu el, chiot pe care l-am putea lua drept mesaj de întoarcere adresat eului liric. În ciuda acestui ”chiot al patimilor”, eul liric nu se întoarce ci urcă, urcă tot mai sus. În urma sa, “în adâncime”, viaţa îşi întinde hora, fără nici un fel de reţinere. Eul liric, aseamănă, aici, viaţa cu un cântec pe care îl ştie, căci el a trecut prin viaţă şi a gustat din toate amărăciunile ei. În cea de-a treia strofă, prin sintagma ” priveliştea din înaltimi ...” eul liric ne dă senzaţia că el se află undeva sus, în înaltul cerului.
Octavian Goga - date biografice
OCTAVIAN GOGA (1881-1938)
Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu. Şi-a făcut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul românesc din Braşov şi la facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Budapesta.
Debutul literar al lui Goga a fost găzduit de "Tribuna", "Tribuna literară" şi de revista "Familia" din Oradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercări tinereşti", după cum le apreciază poetul, suferă de epigonism eminescian, de unele ecouri din poezia lui Uhland, Schiller şi Sleine, ale căror versuri au circulat, prin multe traduceri, în ardeleana din acea vreme. Importantă este şi influenţa poezia lui G.Cosbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre realităţile social-istorice ale statului transilvănean.
În anul 1902 Goga scoate revista "Luceafărul", publicaţie care şi la Sibiu (începând din anul 1906), continuă în parte programul "Tribunei" lui Ioan Slavici, tradiţiile presei transilvănene şi ale orientărilor sămănătoriste. În revista "Luceafărul", Octavian Goga a publicat multe din poeziile din care i-au adus renume, în primele trei volume de versuri; "Poezii"(1905), "Ne cheama pământul"(1909), "Din umbra zidurilor"(1913). În calitate ...
Octavian Goga - Toamna
In poezia Toamna , Octavian Goga descrie cu multa sensibilitate si
melancolie tabloul trist al sfarsitului de toamna .Poetul sufera
alaturi de puiul golas de ciocarlie , sufletul sau vriband adanc la
tristetea care acuprins natura.
Octavian Goga - mesianismul poeziei
Relatia poet-colectivitate rurala este organica, indisolubila, asa cum apare si în poezia Plugarii: “La voi alearga totdeauna /Truditu-mi suflet sa se-nchine; /Voi singuri strajuiti altarul /Nadejdii noastre de mai bine”.
Goga se deosebeste de samanatoristi în viziunea de ansamblu asupra satului, prin permanenta tendinta de a scruta adânc aspectele sociale ale vietii satului. El nu idealizeaza nici satul si nici taranul, nu se limiteaza la surprinderea elementelor pitoresti, decorative. Dimpotriva, în conceptia lui Goga taranul nu are pe nimeni care sa-l apere: “si nimeni truda nu v-alina”, el, taranul traieste o viata istovitoare: “A voastra-i jalea cea mai mare, /A voastra-i truda cea mai sfânta”. De aceea poetul lor le închina aceste versuri convertite în imn si elegie: “Al vostru-i plânsul strunei mele, /Crestini ce n-aveti sarbatoare, /Voi, cei mai buni copii ai firii, /Urziti din lacrimi si sudoare”.
Octavian Goga - primul volum
Satul lui Goga e un chip al ţării sale fictive, este ţara însăşi, dar nu printr-o amplificare a satului,,la dimensiunile Transilvaniei întregi”, ci prin înţelegerea ţării închipuite ca un sat.Satul e o formă a ţării poeziei, un chip de a o vedea, aşa cum ţara aceasta ar fi putut să fie o pădure, o insulă, o stepă.
Rugaciune - Octavian Goga
Volumul „Poezii” din 1905, care se deschide cu poezia Rugăciune, este o evocare lirică a satului transilvănean. Satul lui O. Goga, robit de veacuri, tînjeste după libertate socială şi demnitate natională. Poetul dă glas pătimirii unui neam îmbătrînit într-o expresie dureroasă, părăsit de doruri si răzvrătiri neîmplinite; vestind credinţa in alte vremuri, de infricoşate izbăvite.
Mulţi dintre poeţii noştri şi-au sintetizat, în una sau mai multe poezii, cele mai preţioase din concepţiile lor despre artă şi rolul ei în societate. În mod demonstrativ, Goga publică şi el în fruntea primului său volum de versuri, care cuprind de astfel piesele de rezistenţă ale creatiei sale, un vibrant manifest literar ce defineste cu pregnanţă caracterul propriei inspiratii. Întelesul îl deducem din modalitatea compunerii metaforice a versurilor, sintetizat in tilul poeziei. Titlul poeziei, cuvântul rugăciune, implică sensul de împlorare, de rugă fierbinte, ...
Doina
În primul rând este o operă lirică, iar lirismul e evident prin prezenţa eului liric, care îşi exprimă în mod direct sentimentele de admiraţie şi preţuire faţă de doină considerată drept cântec de alinare a suferinţelor, dar şi de trezire a voiniciei.
Doina apare personificată, i se adresează ca unei fiinţe dragi folosind vocativul.
Doina - demonstratie
Deoarece versurile doinei sunt puse, de cele mai multe ori pe muzica, demonstrand caracterul sincretic al literaturii populare, doina se mai numeste si "cantec", fiind pentru foarte multi sinonim al cantecului popular. Cantecul ei taraganat, melodios, vrajeste omul, tinandu-l in loc:"Doina, doina, cantic dulce/Cand te-aud nu m-as mai duce.".
Doina
Doina are si ea trasaturile generale ale creatiei populare: autorul
este anonim si colectiv, exista mai multe variante, se transmite pe
cale orala, apare sincretismul(se împletesc mai multe arte, literatura
si muzica pentru ca doina se cânta).
Clasificarea doina
Imaginea naturii care capata putere, prinde vlaga "frunza-n codru cât
învie" este raportata la doina de voincie haiduceasca, "doina, cânt de
voinicie" pentru ca haiducul îsi va regasi refugiul în codrul frate
care-l va apara de dusmani si de potere.
Toamna - Octavian Goga
De vifornita pagana,
Se’ndoiesc nucii ,batranii
Plange’un pui de ciocarlie
Sus pe cumpana fantanii
Doina
De cand se stie pe aceste meleaguri,romanul a iubi creatia literara deoarece prin intermediul ei si-a exprimat cele mai intime si mai profunde sentimente,si-a contopit sufletul cu aceste comori spirituale:,,Cand te-aud nu m-as mai duce!/(…)Cand rasuni eu stau in loc!”,ilustrate prin verbe sau expresii sugestive.
Frunza verde magheran - doina
Titlul este format dintr-o sintagma tipic populara „Frunza verde” langa care se alatura planta magheran, ilustrand ideea ca doina este un „cantec de frunza” si ca natura este refugiul sufletului de roman.
Poezia este alcatuita din cinci strofe, inegale ca marime, structurate conform ideilor lirice care se evidentiaza in fiecare dintre ele.
Doina populara
Partea a doua începe cu expresia „Frunză verde păducel” şi evidenţiază adeziunea totală a haiducului faţă de mişcarea lui T.Vladimirescu în slujba căreia îşi va pune toate calităţile ( curaj, pricepere de a mânui armele, rapiditate în luptă, spirit de sacrificiu.)
Doina
Trasaturile doinei :
- este o opera lirica, autorul isi exprima direct sentimentele si gandurile;
- este o creatie sincretica, adica poate fi si cantata;
- are un caracter intim personal fiind o expresie a sentimentelor umane;
- se inspira din unele probleme existentiale (sentimente precum iubirea, ura sau revolta, plecarea in armata, sau la unele evenimente di viata omului precum doina de jale la mormantari)
- de obicei se clasifica in functie de sentimente sau de atitudinile exprimate: de jale, de noroc, de instrainare, de dor etc.
Medie note: 9.08 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?