Doina de octavian goga rezumat
Octavian Goga - Noi
In cadrul dezvoltării poeziei romaneşti, Octavian Goga este cel mai autentic continuator al lui Eminescu, nu in sensul imaginaţiei epigonice, de felul celei a lui Vlahuta si a altora din jurul sau, ci in intelesul profund al cuvântului. Prin excelenta lirica, Goga este, ca si Eminescu, un exponent al poporului.
Octavian Goga - Din larg
Octavian Goga - Din larg
În anul 1902 apare sub îndrumarea lui Goga revista “Luceafărul” , publicaţie ce continuă în parte programul “Tribunei” lui Slavici, tradiţiile presei transilvănene şi ale orientărilor sămănătoriste. “Luceafărul” a găzduit multe din poeziile care I-au adus renume, poezii regăsite mai târziu în volume: “Poezii”(1905), “Ne cheamă pământul”(1909),”Din umbra zidurilor”(1913). Goga nu a fost numai poet, el cochetând şi cu dramaturgia: “Domnul notar”(1914). În anii premergători intrării României în Primul Război Mondial scrie poeziile regăsite în volumul “Cântece fără ţară”(1916). Membru al Academiei Române din 1920, în locul rămas vacant în urma morţii lui Coşbuc, se face cunoscut în viaţa literară interbelică cu puţine lucrări : piesa “Meşterul Manole”(1928), volumul de evocări “Precursorii”(1930) şi traducerea integrală a “Tragediei omului” de Madach(1934). În anul 1938 ...
Octavian Goga - Apostolul
Spre deosebire de sămănătorişti, care vedeau în intelectualii de la ţară nişte « răspânditori de cunoştinţe utile şi bune, nişte sfătuitori », la Goga apar ca nişte răzvrătitori ai mulţimii(D. Micu). Dascălul este un exponent al idealurilor naţionale, iar preotul, « moşneag albit de zile negre », povesteşte satului întâmplări din trecutul nostru, anunţând o vreme « ce va să vie »(Apostolul). In slujba oamenilor se află şi « Dăscăliţa », cea care citeşte bătrânilor ceaslovul, scrie scrisori flăcăilor plecaţi la oaste. Pe strunele lăutarului se revarsă durerile, speranţele unui neam întreg.
De demult Octavian Goga - comentariu
Motivele precum noaptea, clopotul,strunga compun un cadru nocturn specific romantismului.Titlul poeziei este format printr-o constructie adverbiala care sugereaza evocare.Versul incipit AsTot mai rar se aud in noapte/ Clopotele de la strunga...As are rolul de a institui o atmosfera de taina. Atat titlul cat si incipitul fac parte din recuzita romantica.
Textul este organizat in patru secvente in care liricul se imbina cu narativul prin relatarea unor evenimente aflate intr-un raport de succesiune temporala.
Din larg - Octavian Goga
Această privelişte i se pare îngustă şi ciudată deoarece el n-a mai vazut-o nici o dată. Prin întermediul epitetului “privelişte strâmbă , îngustă şi ciudată” eul liric ne trasmite impresia lui, la prima vedere, despre locurile de sus. Fiecare pas pe care-l face îi trezeşte o amintire, amintire ce poate fi legată de un glas, de un zâmbet sau poate de-o icoană. Tot ceea ce a lăsat acolo jos, îl urmăreşte “în goană”, vrănd parcă să-l ducă înapoi. Strofa a patra ne trasmite concluzia la care a ajuns eul liric, aceea de a lăsa totul din urmă şi de a-si cere de sus “paharul de otravă”. Acest pahar însemnând pentru el judecata de la Dumnezeu.
Octavian Goga - date biografice
OCTAVIAN GOGA (1881-1938)
Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu. Şi-a făcut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul românesc din Braşov şi la facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Budapesta.
Debutul literar al lui Goga a fost găzduit de "Tribuna", "Tribuna literară" şi de revista "Familia" din Oradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercări tinereşti", după cum le apreciază poetul, suferă de epigonism eminescian, de unele ecouri din poezia lui Uhland, Schiller şi Sleine, ale căror versuri au circulat, prin multe traduceri, în ardeleana din acea vreme. Importantă este şi influenţa poezia lui G.Cosbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre realităţile social-istorice ale statului transilvănean.
În anul 1902 Goga scoate revista "Luceafărul", publicaţie care şi la Sibiu (începând din anul 1906), continuă în parte programul "Tribunei" lui Ioan Slavici, tradiţiile presei transilvănene şi ale orientărilor sămănătoriste. În revista "Luceafărul", Octavian Goga a publicat multe din poeziile din care i-au adus renume, în primele trei volume de versuri; "Poezii"(1905), "Ne cheama pământul"(1909), "Din umbra zidurilor"(1913). În calitate ...
Octavian Goga - Toamna
In poezia Toamna , Octavian Goga descrie cu multa sensibilitate si melancolie tabloul trist al sfarsitului de toamna .Poetul sufera alaturi de puiul golas de ciocarlie , sufletul sau vriband adanc la tristetea care acuprins natura.
Incet , incet atmasfera devine intunecata si apasatoare .
Octavian Goga - mesianismul poeziei
În poeziile lui Goga apare un sat apasat de nedreptati, cu locuitori continuu framântati de “izbavirea” lor. În acest sens, spre exemplu, poezia De la noi incepe cu urmatoarele versuri pline de vibratie si semnificatie sociala: “Cu fruntea-n tarâna, plângând azi ne vezi, /Din slava, cerescule soare; /Rugamu-ne tie, azi sufletul nostru /Tu lasa-l departe sa zboare. /Trimite si vântul, pribeagul drumet, /El, crainicul boltii albastre, /Sa duca departe, pe aripa lui, /Cuvântul strigarilor noastre”. Aceeasi atitudine de compasiune fata de confratii din mijlocul carora a plecat îsi gaseste expresie artistica si în poezia Asteptare: “Sat din margine de codru, /Revarsat sfios în vale, /Tot mai jalnic cade-amurgul /Peste strasinile tale! /Frunza plopilor pe plaiuri, /Ochii stelelor pe creste, /Rona firelor de iarba /Plâng duioasa ta poveste”.
Octavian Goga - primul volum
Octavian Goga - primul volum - Comentariile critice, multe şi unanime în aprecieri, fără reticenţele primului contact cu un nou poet, nu se arătau deloc surprinse. Poetul era aşteptat. Poezia lui nu era descoperită, ci aclamată :,,Iată, a sosit rapsodul pătimirii noastre!”- pare să exclame una din ,,Tribunele” ardelene, sub pana fostului său profesor, Vasile Goldiş. Iar peste timp, rememorând evenimentul de atunci, Ion Chinezu, mărturiseşte aceeaşi stare de spirit, relatată doar la altă temperatură: totul e pregătit, lipsea poetul,,, şi acesta s-a ivit în momentul oportun: e Octavian Goga.
Octavian Goga - primul volum - Poezia lui se născuse în condiţiile istoriei transilvănene a vremii aceleia ca o realitate necesară, existând chiar dacă nu era numită. Cântecul nu era al lui, ci al celorlalţi, al ,,umiliţilor din umbră”al ,,celor rămaşi în umbră”, al ,, unei lumi”şi al unei istorii seculare.
În Semănătorul, Nicolae Iorga- ...
Octavian Goga - tabel cronologic
1886-1890
Scoala din Rasinari, cu învatatorul patriot Moise Fratila (prototipul probabil din poezia Dascalul, dupa cum Dascalita ar fi sora Victoria, moarta de timpuriu).
Doina
Doina.Sentimentele şi conţinutul de idei sunt exprimate prin intermediul imaginilor artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil. Ca procedeu artistic predomină personificarea care ajută la realizarea unui motiv des întâlnit în doină: motivul legături omului cu natura.
Doina - demonstratie
Doina - demonstratie ca este o opera lirica, in versuri, ce apartine literaturii populare, in care sunt exprimate o varietate de sentimente, de convingeri, fata de unele imprejurari ale vietii, fata de timp si natura, fata de sine insusi.
Doina
Textul nu este structurat în strofe, versurile sunt scurte si inegale,
e utilizat ritmul trohaic, rima împerecheata se împleteste cu
monorima.
Doina - creatie folclorica
Procedeele artistice specifice sunt: invocatiile retorice,
personificarile, paralelismele, epitetele, comparatiile si
inversiunile.
Toamna - Octavian Goga
De vifornita pagana,
Se’ndoiesc nucii ,batranii
Plange’un pui de ciocarlie
Sus pe cumpana fantanii
Doina-apartenenta
Prin lirismul lui, prin profunzimea sentimentelor exprimate, acest “cantec despre cantec” este tot o doina, care nu se incadreaza tipologic in nici una dintre felurile ei, dar le aminteste pe toate, prin notele lor caracteristice.
Caracterul liric al poeziei Doina este dovedit de prezenta eului liric care isi exprima direct propriile sentimente fata de doina, de rolul ei pe care aceasta il joaca in viata oamenilor din popor.
Doina - temelia de spirit si intelepciune a cantecului popular
Doina este temelie si intelepciune a cintecului popular! În tezaurul spiritual al românilor Doina, alături de Horă, Căluşari,Mioriţa şi alte bijuterii folclorice, este una din cele mai desăvîrsite creaţii populare, un cîntec ce vine din adîncurile istoriei noastre.
Frunza verde magheran - doina
Doina „Frunza verde magheran” a fost culeasa si publicata de Vasile Alecsandri in culegerea „Poezii populare ale romanilor” si este o doina de haiducie.
Doina este cantecul specific creatiei noastre populare orale, care exprima o varietate de sentimente predominand cele de revolta.
Doina lui Vasile Alecsandri - demonstratie
Doina este opera lirica, populara, specifica poporului roman, prin care sunt exprimate cele mai puternice si mai variate sentimente: dragoste, dor ,ura, speranta, tristete, dor, jale.
Tematica doinelor este varata si este legata de sentimentele exprimate. Intalnim doine de dor si de jale, de dragost, de haiducie(voinicie), de catanie , de instrainare, de ciobanie. Textul reprodus in culegerea lui V. Alecsandri nu se incadreaza in nici unul din tipurile de doina, dar le aminteste pe toate, fiind o doina despre doina.
Medie note: 8.93 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?