Dorinta mihai eminescu comentariu
Dorinta - Mihai Eminescu
Dorinta - Mihai Eminescu - Titlul este exprimat prin substantivul comun format cu sufixul „inta” de la substantivul „dor” , cuvant cu mare incarcatura afectiva. Tema este aspiratia de implinire a iubirii ireale in mijlocul naturii.Dorinta - Mihai Eminescu
Dorinta - Mihai Eminescu - In prima strofa intensitatea chemarii de dragoste este evidentiata de verbul „vino” la modul imperativ ; cadrul naturii ocrotitoare si misterioase unde doreste poetul sa-si traiasca fericirea este codrul cu izvorul „ Care tremura pe prund” , cu prispa de brazde si copacii aplecandu-si crengile ca un gest simplu si primitor.
Fiecare din cele trei elemente are o semnificatie aparte : codrul-simbol al permanentei vegetale sugereaza eternitatea iubirii , personificarea izvorului ( prezent in fiecare din operele de dragoste ale lui Eminescu sub mai multe forme cum ar fi „apa” , „balta”) prin intermediul verbului „tremura”, epitetul metaforic „plecate (crengi)” si metafora „prispa ...
Portofoliu Eminescu
In valorificarea creatoare a folclorului national, Eminescu se ridica, din nou, pe cele mai inalte trepte de vraja, purtat de o efervescenta lirica fara asemanare, incepand cu “Fat-Frumos din lacrima” si ajungand la “Revedere” si mai apoi la neasemuita poveste de dragoste din “Calin (file din poveste)” si “Luceafarul”.
Dorinta
Poetul creeaza inca de la inceput un spatiu intim,ferit de orice privire straina, iar prin repetarea cuvantului singur se subliniaza linistea, siguranta dar si intimitatea in care se afunda indragostitii.Formele de viitor popular reliefeaza faptul ca iubirea este o proiectie în planul posibilului, al aspiraţiei.
Dorinta de Mihai Eminescu
Strofa a cincea prezinta cufundarea intr-o stare de reverie,de vis:”Vom visa un vis ferice,/Ingana-ne-vor cu-n cant/Singuratece izvoare,/Blanda batere de vant;”
Mihai Eminescu
Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" Iaşi
Se reîntoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul Curierul de Iaşi. Continuă să publice în Convorbiri literare. Devine bun prieten cu Ion Creangă, pe care-l determină să scrie şi-l introduce la Junimea. Situaţia lui materială e nesigură; are necazuri în familie (îi muriseră mai mulţi fraţi, îi moare şi mama). E îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef (în 1880) la ziarul Timpul. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, care-i ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (seria Scrisorile, Luceafărul, etc.).
În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului ...
Mihai Eminescu
Pe trei februarie 1889, Eminescu este internat la spitalul „Mărcuţa” din Bucureşti. În noaptea de 15 iunie, la ora trei, poetul moare în sanatoriul doctorului Şuţu. Corpul defunctului a fost depus pe 17 iunie în groapă, la umbra unui tei din cimitirul Bellu
Mihai Eminescu
1877 Eminescu pleacã din Iaşi şi se stabileşte în Bucureşti,unde este redactor la “Timpul”
1878 Mihai Eminescu are o intensã activitate publicisticã la “Timpul” “Convorbiri literare”.
1883 În ianuarie el se aflã în spital pentru o perioadã.În 4 iunie Eminescu se întoarce la Iaşi şi în 28 iunie devine foarte bolnav din nou.
Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica
"Fãrã îndoialã şi cunoaşterea mortii şi considerarea durerii şi a mizeriei vietii dau imboldul cel mai puternic spre reflectia filozoficã şi explicarea metafizicã a lumii. Dacã viata noastrã n-ar avea sfãrşit şi ar fi fãrã durere, poate ca nimanui nu I-ar veni în minte sã se intrebe de ce e fãcutã lumea aşa cum e fãcutã."
Schopenhauer
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
Aspectul prozodic al sonetului Bacovian se imbina cu tematica simbolista. Bacovia nu respecta masura unitara a versurilor , iar repetarea unor cuvinte precum “noapte”, “casa”, “triste” accentueaza caracterul obsesiv al poeziei. Tema din sonetul eminescian este iubirea, dar o iubire neimplinita, dupa care poetul ravneste si sufera. Timpul este parca prins in vesnicie, “Sa stai visand la foc”, iar visul de iubire, dorul face ca timpul sa fie un prezent continuu, o neincetata dorinta.
Floare albastra - Mihai Eminescu
Floare albastra - Mihai Eminescu - De-a lungul vietii, Mihai Eminescu a scris poezii filozofice precum “Luceafarul”, “Scrisoarea I”, poezii de inspiratie folclorica sau mitologica “Revedere”, poezii ce au ca tema natura “Dorinta”, “Sara pe deal”, “Lacul”, sau iubirea “Floare albastra”. Floare albastra - Mihai Eminescu
Memento mori de Mihai Eminescu
In "Memento mori" evocarea epocilor se realizeaza la limita visului cu istoria si cu filosoficul. Titlu insusi reproduce un adagiu antic, drag imparatului Marcus Aurelius, "Memento mori" adica "Aminteste-ti ca vei muri". Marile epoci ale civilizatiei universale au deci rolul de a reaminti prin succedarea lor spre prabusirea in neant a tot ce este omenesc.
La steaua de Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu - Cunoscuta poezie filozofica “ La steaua “ explica printr-un mecaanism cosmic elucidate de stiinta moderna si disparitia iubirii, avind tema de baza “ filozofia vietii” iar idea “ valoarea existentiala a omului in raport cu dimensiunea temporala”.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Filozofia lui Platon
-> în filozofia lui Platon există două lumi puse în mişcare de două motoare intitulate „eros”:
a) prima lume este alcătuită dintr-o succesiune de idei care urcă până la ideea ideilor (însuşi Dumnezeu); aceasta este lumea adevărată în concepţia lui Platon pentru că aici se regăsesc adevărurile din stare pură (veritabilă realitate)
b) a doua lume este alcătuită din materie sensibilă: forme reprezentate, care pot fi cunoscute prin simţuri; cea mai veritabilă nerealitate; este o lume iluzorie pentru că poate fi cunoscută doar subiectiv (vulgar (comun) / prin simţuri)
- la mijloc, între cele două lumi (a şi b) stă creierul ambivalent, care este continuu atras între cele două lumi → postura geniului
Floarea albastra de Mihai Eminescu - comentariu
În structura poeziei se dinsting două părţi structurate pe două planuri şi anume:ideea cunoaşterii absolute ( cuprinsă în primele trei strofe) şi aceea a cunoaşterii terestre (strofele 5-13). Cele două ipostaze sunt despărţite de reflecţiile poetului din strofa a IV-a.
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Secventa urmatoare corespunzatoare strofelor 3 si 4 in care visul de iubire al poetului se-mplineste in imaginatia sa, predomina img. auditive,prin care e sugerat un sunet stins,domol si armonios,realizate prin epitete antepuse personificatoare: ( ,,unduioasa apa sune”; ,,vantu-n trestii lin fosnea” ,,inganati de glas de ape”).Muzicalitatea deosebita a naturii care acompaniaza fericirea celor doi indragostiti este realizata poetic si prin intermediul aliteratiei si-al asonantei.Remarcam prezenta vb la conj.
S-a dus amorul de Mihai Eminescu
S-a dus amorul... de Mihai Eminescu
Amorul “supus amandurora” este pierdut, nemaiputand fi posibila inca o poveste de iubire. La Eminescu, iubirea si natura nu formeaza ceea ce numim un capitol aparte, nu se izoleaza tematic, ci se constituie ca urmarea unei atitudini, a unui tonus fundamental, care lumineaza si tulbura deodata, cele doua sentimente ingemanate convertindu-se intr-o stare sau o forta cosmica care urmareste, hotaraste si implineste destinul fiintei umane. Mai mult decat atat – impatimit de viata, Eminescu este prin excelenta un poet al iubirii si naturii, caci, mai cu seama, cu poezia iubirii si naturii din creatia sa se produce acel salt uluitor in dezvoltarea liricii noastre, largindu-i nemasurat orizontul si imbogatind-o pe toate laturile – de la lumea simtamantelor, a ideilor si a atitudinilor pana in domeniul limbii, al simbolurilor si muzicalitatii versurilor.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Poetul se autodefineste ca fiind „sorbit de popor”, abordeaza din acest motiv teme diverse din folclor si istorie si le imbina cu o finete extraordinara cu alte motive romantice. Romania, patria cantata de Eminescu este simbolic personificata si asemuita unei tinere mirese, ce „strage-n brate” poporul luptator. Spatiul romanesc este calea de a „gusta fericirea raiului ceresc”. Aseamanarea „ingerului de iubire” sau a „ingerului de pace” cu insusi poporul roman, este subinteleasa. Ingerul ce vegheaza si „cu lampa-i zboara lumea luminand” este forta si curajul neamului pregatit sa se jertfeasca in orice moment.
Medie note: 8.27 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!