Economie cererea si oferta referat
Economie - cererea si oferta
Anul I
ECONOMIE POLITICA
CEREREA SI OFERTA
Intr-o economie de piata bunurile create sunt destinate satisfacerii nevoilor umane.
CEREREA
Reprezinta cantitatea dintr-un bun economic care se poate cumpara intr-o perioada de timp, in functie de pretul sau. Ea poate fi analizata sub urmatoarele forme:
dupa gradul de agregare, distingem: cererea individuala, adica la nivelul individului si cerere agregare (globala), adica suma cererilor individuale;
dupa nivelul la care se iau deciziile, se cunosc: cererea pietei (primara), care se apropie foarte mult de cererea agregata si cererea firmei (selectiva) care reprezinta fractiunea de piata careia i se adreseaza unul dintre participantii pe piata.
Marimea cererii pentru un anumit bun economic depinde, in special de nivelul pretului bunului cerut si de cuantumul venitului cumparatorului dinamica generala a cererii, atat a celei individuale cat si a celei de piata, este una descrescatoare: la o scadere a pretului, cererea creste in cantitate.
Legea ...
Cererea si oferta
În al doilea rînd, pentru a-şi satisface necesităţile, consumatorul terebuie să-şi procure mărfurile necesare. Prin urmare, la baza cererii se află nevoile consumatorului, iar cererea şi oferta devin forme economice de manifestare a consumatorilor şi producătorilor.
În al treilea rînd, vor procura mărfurile numai acei consumatori, care dispun de bani. Aceasta înseamnă că cererea reflectă nu toate nevoile consumatorului, ci doar acele nevoi, pentru satisfacerea cărora consumatorul are mijloacele băneşti necesare. Deci cererea este o noţiune doar a economiei de piaţă şi reprezintă cantitatea de marfă acoperită cu bani pe care cumpărătorii acceptă să o procure la anumite preţuri unitare, ţntro perioadă de timp concretă.
În al patrulea rînd, în economia de piaţă nevoile consumatorului se satisfac prin intermediul votării cu banul în procesul de vînzare-cumpărare. Dacă consumatorul nu are nici un interes faţă de marfă producătorului sau ...
Elasticitatea cererii si a ofertei
În funcţie de mărimea acestui coeficient, cererea pentru diferite bunuri poate înregistra următoarele forme:
Principalii factorii ai cererii si ofertei
Principalii factorii ai cererii si ofertei
Într-o anumită perioadă de timp, cererea pentru un bun poate să se reducă sau să crească. Factorii sau condiţiile care influenţează cererea în cazurile cînd nivelurile de preţ unitar nu se modifică sunt următoarele : preţul altor bunuri; veniturile indivizilor; perspectiva (aşteptările) privind evoluţia pieţii; gusturile.
Piata muncii - cererea si oferta pe piata muncii
- generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati, ci ca oameni. De aceea, oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata.
- cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci de compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc.
Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta, determinate de particularitatiile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se formeaza coditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut.
Cererea si oferta - proiect practica
3. modificarea organizării şi conducerea activităţii economice a întreprinderii:
- raporturi noi între compartimentele întreprinderii şi procesele economice (ponderea între cele cu caracter extern şi intern);
- se sporeşte rolul şi importanţa distribuirii, comercializării şi serviciilor post-vânzare. Compartimentul Management balansează pe cel de producţie care primeşte ordine de la piaţă şi nu de la manager.
Cererea si oferta
Itroducere
Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă.Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat între producător şi consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pieţei. Piaţa, este aşadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relaţiilor de vînzare – cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strînsă legătură cu spaţiul economic în care au loc. Piaţa este locul întîlnirii a ofertei vînzătorilor şi cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piaţă se reflectă raporturile reale dintre producţie şi consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere şi ofertă şi a categoriilor de preţ.
Participanţii la piaţă, la relaţiile pe care le reflectă sunt producătorii în ...
Cererea si oferta de munca
Orice activitate economica, pentru desfasurarea ei, necesita factorul munca alaturi de ceilalti factori de productie. Daca se au in vedere: volumul productivitatii muncii si timpul legal de munca pentru o perioada determinata, putem stabili nevoia de munca, deci forta de munca necesara in perioada respectiva. Piata muncii sau a fortei de munca reprezinta spatiul economic in care are loc confruntarea libera a cererii de munca cu oferta de munca.
Economie matematica - complementaritatea
Economie matematica - complementaritatea
Teoria complementaritatii este deosebit de importanta, deoarece unifica problemele din domenii foarte diferite cum ar fi: programarea matematica, teoria jocurilor, teoria echilibrului economic, teoria echilibrului in probleme de transport, etc…
Economia Intreprinderii si elemente de legislatie
Curriculum-ul pentru disciplina “Economia întreprinderii şi elemente de legislaţie” clasa a XI-a este destinat studiului pe durata unui an şcolar, o oră pe săptămână. În strategia didactică adoptată în studiul acestei discipline propunem folosirea metodelor active de învăţare cum sunt: dezbaterea, observarea independentă sau dirijată, descoperirea, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea, studiul de caz.
Cataclisme economice care zguduie lumea
Daca in perioada 1810 – 1885, Londra, Parisul, New York-ul, Berlinul si Viena au atins 1 milion de locuitori, Angkorul, Hancijoul sau Pekinul (azi Beijing-ul), au atins aceasta cifra intre secolele al X-lea si al XII-lea. Inconstienta unor pretentii ale epocii moderne – dupa care numai in aceasta epoca s-ar concentra in mod absolut temeiuri ale urbanizarii, ale civilizatiei umane dar si ale suprapopulatiei – este relevata si de faptul ca abia in secolul al XVIII-lea orasul de renume, de traditie al Europei centrale, care este Berlinul, reusea sa depaseasca ca populatie numarul de locuitori pe care il avea cunoscutul si asiaticul Uruk cu 4500 de ani in urma.
Agenda Lisabona - Crestere economica stabilitate macroeconomica si coeziune sociala
Conform Raportului, numai prin masuri hotarate, modelul economic si social propus de UE, care combina productivitatea, coeziunea sociala cu un angajament sustinut in directia masurilor de protectie a mediului, precum si accentul pus de strategia Lisabona asupra cresterii si ocuparii fortei de munca, se va putea dovedi viabil.
Curente economice in Romania
In noile conditii in fata tarii s-au ridicat numeroase probleme in legatura cu caile si modalitatile de realizare a progresului economico-social. Ele s-au reflectat si in principalele curente de gandire economica ale timpului, in cadrul carora s-au formulat teorii si orientari diferite. Ganditorii care s-au preocupat de problemele economice s-au grupat in urmatoarele curente de gandire economica: liberal, conservator si socialist, insotite de unele grupari de mai mica amploare asa cum au fost radicalismul, poporanismul si taranismul.
Economia Romaniei dupa 1989
Sarea si tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce provenea in cea mai mare parte din Campia Dunarii, era de proasta calitate, insa era sursa principala de venit a localnicilor. In comparatie cu tutunul balcanic, tutunul romanesc avea o frunza slaba si era netratat.
Instrumente de plata in afacerea economica internationala
Instrumente de plata in afacerea economica internationala În economiile de piaţă moderne agenţii economici dispun de o varietate de metode pentru a face plăţi. Astfel, de regulă, ei aleg instrumentul de plată pe care îl consideră adecvat necesităţilor lor, din perspectiva vitezei de execuţie, a costurilor de tranzacţie, a caracteristicilor locale precum şi a cadrului legal care reglementează obligaţiile de plată. De exemplu plăţile de detaliu (retail payments) pot fi decontate fie prin utilizarea numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a ordinelor de transfer credit, fiecare dintre ele putând implica operaţii manuale, telefonice, poştale sau pe suport magnetic. Pentru plăţile cu valoare mare şi/sau urgente, în general corelate cu schimbul instrumentelor financiare, de regulă sunt utilizate sisteme ...
Evolutia economica a tarilor dezvoltate
Evolutia economica a tarilor dezvoltate
In Japonia cresterea era sensibila si, cu toate ca era inferioara deceniilor anterioare, ea permitea o stabilizare a somajului la un nivel modest. In Europa cresterea economica era redusa. Sporirea anemica a investitiilor productive ridica probleme, productivitatea progresa cu un ritm mediu ridicat, iar rata somajului isi urma ascensiunea, pana la o stagnare relativa in 1987.
Dupa primul soc petrolier toate statele au adoptat politici interventioniste.
Economia comertului - Metro
Economia comertului - Metro
La scurt timp dupa schimbarea regimului comunist si in tara noastra s-a simtit nevoia schimbarii si modernizarii sistemului de achizitionare de produse,fie ele alimentare sau industriale. In scurt timp pe piata au inceput sa-si manifeste interesul pentru constructia de supermarketuri o serie de investitori cu experienta in domeniu care au vizat pentru inceput zone ale tarii cu nivel mai ridicat al veniturilor si cu densitate mare a populatiei. Astfel prima companie straina care a patruns pe piata din Romania si care si-a propus comercializarea sub acelasi acoperis atit a produselor alimentare cit si a celor industriale in sistem en-gross a fost compania germana METRO.
Economie si previziune regionala
Economie si previziune regionala
Prin urmare, pe baza profilului regional si al analizei SWOT, pentru corectarea acestor deficiente ale economiei din regiunea Nord – Est (si nu numai), Statul s-a hotarat sa ia serie de masuri care sa duca la "cresterea standardului de viata al comunitatii si dezvoltarea durabila a Regiunii”. Pentru atingerea obiectivului global, directiile strategice identificate sunt : dezvoltarea intreprinderilor si afacerilor; dezvoltarea resurselor umane; promovarea potentialului de dezvoltare al Regiunii.
Medie note: 8.43 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!