Fat frumos din lacrima de mihai eminescu rezumat
Fat-Frumos din lacrima de Mihai Eminescu
Trist se scula din patul imparatesc, de lânga imparateasa tânara - pat aurit, insa pustiu si binecuvântat - trist mergea la razboi cu inima neimblânzita si imparateasa sa, ramasa singura, plângea cu lacrimi de vaduvie singuratatea ei. Parul ei cel galben ca aurul cel mai frumos cadea pe sânii ei albi si rotunzi, si din ochii ei albastri si mari curgeau siroaie de margaritare apoase pe o fata mai alba ca argintul crinului. Lungi cearcane vinete se trageau imprejurul ochilor si vine albastre se trageau pe fata ei alba ca o marmura vie.
Sculata din patul ei, ea se arunca pe treptele de piatra a unei bolte in zid, in care veghea, deasupra unei candele fumegânde, icoana imbracata in argint a Maicei durerilor. Induplecata de rugaciunile imparatesei ingenuncheate, pleoapele icoanei reci se umezira si o lacrima curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. ...
Tinerete fara batranete si viatra fara de moarte - Petre Ispirescu
Copilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Aceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului.
La implinirea varstei de 15 ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. Imparatul, neputincios, este obligat sa refuze. Atunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m-am nascut".
Dorinta, imposibil de implinit intr-o lume obisnuita, se transforma intr-o cautare a unui ideal superior, a nemuririi.
Basmul - Praslea cel voinic si merele de aur
Prezenta numerelor fatidice si a deznodamantului fericit constituie si ele trasaturi ale aceste specii. Valoarea basmelor este estetica si morala, basmele cultivand ideea de bine si frumos. Praslea cel voinic si merele de aur este un basm cules si publicat de Petre Ispirescu in vol. “Legendele romanilor” in 1872. Tema basmului o reprezinta confruntarea dintre bine si rau, soldata cu triumful binelui.
Fat-frumos Mazarean
Dupa ce-au servit masa de seara si-au imbracat camasile de noapte, nepotii, se asezara in pat si o roaga pe bunica sa le spuna o poveste cu imparatul Mazarean. Cu toate ca bunica le zice ca a mai spus-o cu o seara in urma si in alte seri, ei o roaga sa le-o mai souna odata.
Personaje fantastice in basme
Ajuns in cetatea Zanei Zorilor, Petru da de o multime de fiinte nemaivazute pana atunci.
La inceput a dat de un nazdravan care pazea cetatea. Acesta era foarte inalt si avea un ochi in frunte foarte mare. Din a doua paza a castelului faceau parte niste balauri cu sapte capete.
Merse ce merse si a dat de un rau in care curgea lapte nu apa si nu peste nisip si pietre ci peste pietre scumpe si margaritare. Pe marginea raului dormeau niste lei inghetati, dar nu orice fel de lei. Acesti lei aveau « parul de aur si pe dinti si gheare tot cu ferecatura ».
Pentru a trece peste puntea de peste rau, Petru s-a luptat cu un nazdravan pentru ca acesta sa il treca puntea. In timp ce nazdravanul il trecea puntea, Petru a zarit nijte zane care se scaldau in laptele raului. Cand au auzit sunetul fluierasului, au iesit din lapte si au adormit pe florile de pe mal. Zanele erau foarte frumoase, dar Petru nu avea timp de pierdut si a plecat mai departe.
...
Aleodor Imparat - Apartenenta la basm
Ca majoritetea basmelor, fie ele populare sau culte, si “Aleodor imparat” se manifesta ca o strucrura schematizata avand la baza motive narative specifice care se desfasoara intr-o animita ordine temporala: motivul imparatuluifara urmas, motivul interdictiei si al incalcarii acesteia, motivul calatoriei in care eroul I se alatura sjutoare din lumea reala, motivul depasirii probelor, motivul promisiunii indeplinite, motivul triumfului binelui asupra raului si motivul sfarsitului fericit.
Pe durata intregii actiuni, elementele reale se impletesc cu cele neverosimile, modul de expunere dominant este naratiunea care se impleteste cu dialogul si descrierea conferand subiectului dinamism si sugestii scenice.
In basm, timpul si locul nu sunt precizate. Astfel spatiul este nelimitat, peripetiile lui Aleodor se petrec pe “taramul nostru” (imparatia eroului), ...
Mihai Eminescu
1874- Secretar al reprezentantului diplomatic N. Kretulescu cu treizeci de taleri pe luna, e si student. Studiaza filosofia lui Kant din care incepe sa traduca. Voia sa obtina o licenta, Maiorescu propunandu-i un doctorat in strainatate. Medita un roam Aur,marire si amor in care voia sa integreze fragmente mai vechi sau la care lucra.
Mihai Eminescu- biografie
Mihai Eminescu
1859-Termina clasa a IV-a primara, clasificat al 5-lea dintre 82 elevi.
1861-1860- Urmeaza clasa a II-a de gimnaziu pe care o repeta in 1862-1863, intreruptand-o in aprilie 1863.
1864-I se refuza o cerere de bursa la gimnaziu la 21 martie.
1865- *15 martie*- Demisioneaza de la postul de copist pe care il ocupa la teatrala „Fanny Tardini-Vladicescu”- toamna revenind la Cernauti si instalandu-se in casa lui Aron Pumnul ca bibliotecar.
1866-*12 ianuarie*- Debut cu poezia „La mormantul lui Aron Pumnul” intr-o brosura votiva „Lacramioarele invataceilor gimnagiasti- La 25 februarie publica in „Familia din Pesta”, cu numele schimbat de Iosif Vulcan in Mihai Eminescu, poezia „De-as avea”. Pe vara se afla ca privatist la Blaj.
Mihai Eminescu - bibliografie
Mihai Eminescu - bibliografie - In anii 1858-1859 urmeaza clasa a III-a la "National Hauptschule" din Cernauti, clasificat al 15-lea dintre 72 de elevi.
Mihai Eminescu biografie
opera sa poetica fiind influentata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gindire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica ratiunii pure, la indemnul lui Titu Maiorescu, cel care ii ceruse sa-si ia doctoratul in filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pina la urma) si de teoriile lui Hegel.
Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan
domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei roamne, dupa cum se observa inca din expozitiune, se afla pretutindeni. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat de spirit de sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind exemplu, prin fapte, pentru ostasii sai.
Luceafarul de Mihai Eminescu
Din basmul popular:"Miron si frumoasa fara corp", M. E. preia ideea aspiratiei spre o iubire pura, desavarsita, ideala, lipsita de conotatiile carnalului.A treia sursa folclorica este mitul autohton al Zburatorului, numit si mitul erotic, sau al invaziei instinctului puberal la tinerele fete, si care il valorifica in visul fetei de imparat din tabloul I.Izvoarele filozofice trimit la Arthur Schopenhauer si antinomiile dintre geniu si omul comun, pe care le transforma in simboluri lirice Eminescu in poem:geniul isi domina existenta prin inteligenta, prin ratiune pura, trasatura lui fiind obiectivitatea, in timp ce omul comun (Catalin si Catalina), este dominat de instinctualitate (teama de moarte), transfigurand totul prin propria subiectivitate.
Mihai Eminescu - Romantismul
Poemul reprezentativ pentru aceasta tema este "Scrisoarea I" (1881), alcatuit dintr-o cosmogonie incadrata de doua meditatii: una pe tema destinului uman si cealalta pe tema soartei geniului.Prima secventa a textului (versurile 1-28) prezinta un cadru nocturn romantic, in care lumina misterioasa a lunii se revarsa peste o lume vana, nascuta dintr-un vis al Neantului4.
Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
Primele trei strofe - un monolog al iubitei cu caracter adresativ - contin reprosul acestuia adus atitudinii de detasare a barbatului fata de manifestarile vietii cotidiene: "Iar te-ai cufundat in stele si in nori si-n ceruri nalte?". Prin metafore plastice este sugerat spatial spiritului in aspiratia lui spre cunoastere: de la elementele genezei ("intunecata mare") pana la timpul istoric ("piramidele-nvechite"). Termeni precum: "ceruri inalte", "campii Asire", "intunecata mare" sugereaza "departele" spre care aspira omul de geniu.
Luceafarul de Mihai Eminescu - muzicalitatea
O alta tema este atractia dintre doua lumi opuse, avand la baza un complex mitic: relatia barbat - zeita sau relatia femeie - zeu. Fata de imparat este nemuritoare prin frumusete, dar si o muritoare care aspira spre zeu (Luceafarul); si zeul este astras de fiinta ei efemera.
O alta tema importanta este cea a Visului romantic. Intreaga aventura a fetei tine de reverie si mai ales de visul nocturn.
Povestea codrului de Mihai Eminescu
Pe linga visarea melancolica si contamplarea linistita a codrului sunt alese cu multa arta si alte amanunte pitoresti;izvorul,floarea de tei ce apar ca niste fapturi umane,capabile sa inteleaga sentimentele indragostililor si sa le talmaceasca.La farmecul poeziei eminisciene ii sunt partasi si soarele ,luceferii gizele izvorul dar si luna ce invaluie indragostitii cu farmecul ei ceresc intensificind sentimentul iubirii dar si celalte elemente ale naturii devin simbolul acestei iubiri caci numai iubirea il inalteaza pe om la divinitati.
Mihai Eminescu - Pe langa plopii fara sot
În acestă poezie Eminescu nu a caracterizat-o şi nu a blanat femeia , dar cel puţin a regretat faptul că nu a fost capabil să aprindă candela iubirii “Şi noaptea candela s-aprinzi/Iubirii pe pământ”.
Grigore Vieru - o lacrima a lui Mihai Eminescu
Eminescu a intrat în conştiinţa noastră, în conştiinţa stîlpilor culturii romîneşti şi a clădit sinea în fiecare poem şi rînd. El e reprezentantul sufletului poporului român cu inimă caldă şi suflet măreţ. În poeziile sale, el a ridicat în slăvi frumosul şi adevăratele valori ale omului punînd preţ pe omenie şi adevăr. A fost сel care a demonstrat lumii întregi frumoasa natură şi sufletul măreţ al poporului român. A scris despre tot, inclusiv despre dragostea faţă de natură, Patrie, mamă şi fiinţa iubită.
Mihai Eminescu
Comuniunea tainica cu natura l-a facut sa perceapa de mic fiecare soapta a apelor, sunetul de bucium, zgomotul satului in vreme de amurg. “Nourii curg, raza-a lor siruri despica, Stresine vechi casele-n luna ridica,/ Scartaie-n vant cumpana de la fantana, Valea-i in fum, fluiere murmura-n stana/”.
Medie note: 8.60 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?