Floare albastra mihai eminescu comentariu
Floare albastra - Mihai Eminescu
Floare albastra - Mihai Eminescu - 2. Creatii ale autorului:
Precedata in timp de unele mari creatii precum: “Venere si Madona”, ”Epigonii”, ”Mortua est” si urmata de “Imparat si proletar”, “Calin file din poveste”, “Strigoii”, poezia “Floare albastra” isi are punctual de plecare in mitul romantic. Floare albastra - Mihai Eminescu
Floare albastra - Mihai Eminescu - De-a lungul vietii, Mihai Eminescu a scris poezii filozofice precum “Luceafarul”, “Scrisoarea I”, poezii de inspiratie folclorica sau mitologica “Revedere”, poezii ce au ca tema natura “Dorinta”, “Sara pe deal”, “Lacul”, sau iubirea “Floare albastra”. Floare albastra - Mihai Eminescu
Floare albastra-Mihai Eminescu
Astfel, poezia „Floare albastra” este o meditatie pe tema iubirii, o idila desfasurata intr-un cadru feeric, in care visul romantic prefigureaza peisajul, putandu-se confunda cu natura, dar si o egloga pe tema fericirii si a iubirii ca forma de cunoastere.
Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme-„floare”, reprezentand efemeritatea, delicatetea si „albastra” sugerand infinitul cosmic, dar si aspiratia. Titlul este si o metafora simbol, un motiv romantic care apare si in alte literaturi. In literatura germana, in lirica lui Novalis, floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului.
Mihai Eminescu
La sfârsitul lui 1883 apare primul volum de poezie, cu prefaţă şi texte selectate de mentorul Junimii, Titu Maiorescu. Tot în acest an, poetul se va îmbolnăvii destul de grav şi până în 1889, Titu Maiorescu şi alţi prieteni ai poetului caută să îl salveze, atât în ţară cât şi în străinătate.
Floare albastra
In plan terestru, iubita este vicleana, ademenitoare: 'Si de-a soarelui caldura / Voi fi rosie ca marul / Mi-oi desface de-aur parul sa-ti astup cu dansul gura'. Epitetele 'frumoasa', 'nebuna', 'dulce', cuprinse in versuri exclamative, exprima exuberanta sentimentului, specifica liricii de tinerete.
Paralela intre Floare albastra si Pe langa plopii fara sot
Secventa I contine primele 3 catrene, care reprezinta vocea ei care se afla aproape. Incipitul contine un repros al fetei care simte pericolul instrainarii si incearca sa-l readuca aproape de ea. “Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri nalte?”. “Rauri in soare ” ,”Campiile asire”,”Intunecata mare” sunt elemente ale unei geografii mitice care sugereaza inaltimea gandirii barbatului preocupat de cunoastere. “Campiile asire” trimit la civilizatii superioare, “Intunecata mare “ este spatiu al genezei , “Piramidele-nvechite” la civilizatia egipteana. Adresarea este familiara “nu cata”, “iubite”,”sufletul vietii mele”.
Secventa II contine doar 1 catren si reprezinta vocea lui care este departe.Diminutivul “mititica” ascunde o usoara ironie impotriva simtului comun axat pe trairea clipei.
Mihai Eminescu - poezia iubirii si a naturii
O specie, e un mic poem pãstoral, în genul idilei clasice, complicat în spirit romantic prin intensitatea visului de dragoste. Poetul aspirã spre o iubire implinitã, proiectînd pe fundalul unei naturi feerice o poveste de dragoste idealã, în care gesturile se implinesc într-un ritual al întelegerii si al armonicii depline.
Nimic nu-i tulburã pe îngrãgostiti, nici o conventie nu-i indepãrteazã, dragostea lor e mutã, reprefãcutã si inscentã, e un foc de initiere solemn. În Dorinta, dragostea nu e realiatate, ci aspiratie spre împlinire prin iubire.
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
Mihai Eminescu
În 1884, domnul Obersteiner propune la 10 februarie să facă o călătorie prin Italia. Pe 26 februarie, Eminescu părăseşte sanatoriul şi, însoţit de Chibici, face o călătorie recomandată prin Italia. Soseşte la Bucureşti pe 27 martie şi pe 7 aprilie, Eminescu pleacă la Ieşi.
În 1885, apare la Socec ediţia a doua a volumului de poezii, acu acelaşi conţinut. „Convorbiri literare” i-a publicat „Soacra pe deal”. Pe 1 ianuarie 1886 publică „Dalia”(fragment).
Mihai Eminescu
Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in substratul autohton al culturii eminesciene. Poetul se defineste singur: “Aspru, rece, suna cantul cel etern neispravit” - lasand astfel loc pentru alte contributii atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in sincronizarea cu universalitatea.
Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica
Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române, "poetul nepereche" (Cãlinescu) creator al unei opere care strãbate timpul cu fortã nealteratã, trãind într-o perpetuã actualitate.
Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund şi de duratã, a fãcut ca "toatã poezia acestui secol sã evolueze sub auspiciile geniului sãu, iar forma infãptuitã de el limbii nationale sã devinã punct de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioarã a vestmântului şi cugetãrii româneşti".
Influenta copleşitoare a poetului avea sã vinã din înãltarea filozoficã şi din frumusetea expresivã a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaştere a spiritualitãtii nationale, în afara cãreia nu existã creatie durabilã. El însuşi s-a proiectat cu vointã şi neclintire în sfera specificului românesc, spre care a adus întregul orizont de inteligentã şi sensibilitate europeanã.
Intre inzestrãrile ...
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
"Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia"
La Bacovia, melancolia nu vine din lipsa unei persoane, a unei iubiri, a unor vise ce face fiinta sa aspire la absolutul clipei, ci dimpotriva ea se datoreaza cadrului dezolant, eul liric pierzand orice contact cu lumea din jur si adancindu-se in “bajbaiala” in intuneric.
Mihai Eminescu- istoric
Nimic mai interesant decit sa observi cum se reflecta istoria in opera unui creator pe care natiunea respectiva il simte si il proclama produsul ei cel mai caracteristic. Eminescu e masura suprema a capacitatii creatoare a poporului roman, dovada cea mai inalta si mai larg recunoscuta, a unui culturi ajunsa la deplina ei maturitate.
Memento mori de Mihai Eminescu
Mai toata poezia eminesciana de inspiratie istorica se afla in germene in amplul poem din 1872 (publicat postum) "Memento mori". Subintitulat "Panorama desertaciunilor", poemul este structurat ca o succesiune a civilizatiilor.
Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
In tema poeziei se situeaza si natura care este mai saracacioasa si urbana, reprezentanta prin strazi pustii, ferestre inchise, plopi singuratici. Poezia capata o tonalitate trista chiar de la inceput. Eul liric fiind neinteles si cuprins de o flacara a iubirii.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
-> incompatibilitatea cuplului din „Luceafărul” este dată de schema filozofiei lui Platon (Hyperion „din forma cea dintâi”, nu poate înţelege iubirea decât în frumos şi bine, în timp ce Cătălina „chip de lut” înţelege iubirea senzorial)
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Present cu o sonoritate aparte: (,,sa sarim”; ,,sa plutim”; sa-mi scape”) prin care este exprimata o actiune datorita, posibila, realizabila.
S-a dus amorul de Mihai Eminescu
Poezia „S-a dus amorul...” nu este o poezie care dezvolta tulburatoare adancimi tematice, dar este o poezie in acre limbajul poetic se dovedeste a fi un element de esenta in structura poeziei. Iubirea se impleteste cu elemente din natura „izvorul”, „stelele” si odata cu acestea se impleteste si dorinta cu regretul, amintirea cu nostalgia. Vocativul „iubito” din a patra strofa creeaza impresia unei prezente imediate, poetul se exprima ca si cand iubita i-ar fi fost alaturi.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Prin versul “Caci ramane stanca, desi moare valul,” se sugereaza importanta faptelor, personificarea „moare valul” face referire la trecerea timpului, timp ce nu poate sterge insa faptele, ele ramanand mai vii ca niciodata in „fii tarii”, in neamul romanesc. In metafora „dulce Romanie” se regaseste sentimentul de patriotism nutrit de Eminescu in creatia sa, isi numeste patria „dulce” , evidentiind sentimente de dor, de mandrie, de incantare, toate scotand in evidenta nationalismul ce ii influenteaza o mare parte din activitatea sa literara si nu numai. Viziunea romantica asupra tarii, pune in evidenta spiritualitatea romaneasca autentica regasita la Eminescu in „Ce-ti doresc ei tie dulce Romanie”.
Viata lui Mihai Eminescu
Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi). Activează în rândul societăţii studenţeşti (printre altele, participă la pregătirea unei serbări şi a unui Congres studenţesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ştefan cel Mare), se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale bolii.
Medie note: 8.13 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!