Folclorul obiceiurilor de iarna
Folclorul obiceiurilor de iarna
Usturoiul se pune în coarne, pe frunte, pe spate, făcânduli-se vitelor semnul crucii. Se mai ung si oamenii cu usturoi în frunte, la coate şi-n genunchi, precum şi uşorii şi ferestrele, pentru a se îndepărta demonii nopţii.
În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm pe faţă cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe … vale, in jos.
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Ne aflam in fata unui grandios spectacol al fortelor naturii redat prin multimea epitetelor care descriu imaginativ caracteristicele cele mai importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea peisajului:”cumplita iarna”, „nori de zapada”, „umeri dalbi”, „fluturi albi”… .
Iarna de Vasile Alecsandri
Permanenţa ninsorii se manifestǎ tot într-un cadru spaţial al înaltului sugerat de cuvintele “soare” şi “nori”.Repetiţia verbului “ninge” dupǎ enumeraţia “ziua, noaptea, dimineaţa” sugereazǎ abundenţa si persistenţa ninsorii.Epitetele “zale argintie” şi “mândra ţarǎ” exprimǎ liniştea poetului, iar uimirea din prima strofǎ este înlocuitǎ de o uşoarǎ teamǎ faţǎ de noianul alb.
Pastelul Iarna - Vasile Alecsandri
Primul vers al strofei a doua modifică perspectiva din care este prezentat anotimpul iarna. Repetiţia “ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară” sugerează faptul că iarna şi-a intrat deplin în drepturi; că pare fără limite, speranţa naturii de a reveni la viaţă fiind abolită. Poetul compară soarele, astrul care sugerează viaţă şi căldură, cu “un vis de tinereţe printre anii trecători”, ceea ce accentuează cele spuse mai sus. Deşi dorit, el nu reuşeşte să învingă supremaţia iernii.
Noapte de iarna
Prin metaforele : ,,crengile devin cochete ‘’ si ,, ghirlandele ajung sa tremure-n lumina’’, poetul brodeaza in imaginar , aducand la lumina senzatii si trairi pe care cititorul le poate actualiza ori de cate ori are nevoie de a se raporta la o lume atat de perfecta cum e natura iniernita.
Luceafarul - poem folcloric
Luceafarul - poem folcloric - 1. Principala sursa de inspiratie a lui Eminescu a fost folclorul.
a. In perioada studiilor berlineze poetul a cunoscut memorialul de calatorie prin Muntenia a germanului Richard Kunisch, care cuprindea si basmul muntenesc "Fata in gradina de aur".
Basmul povesteste despre o prea frumoasa fata de imparat pe care pentru a o feri de privirile muritorilor de rand si de ispitele lumii - tatal sau o tine ascunsa intr-un palat construit numai din marmura, aur, argint si pietre scumpe, intr-o "vale stearpa", unde stanci de paza inconjoara mareata adancime. Palatul si gradina lui de aur este pazit de un balaur fioros.
Dar vestea despre frumusetea fara seaman a fetei se respandeste repede. Despre ea aude si Florin, fiul unui imparat, care porneste in cautarea fetei, cu gandul s-o cucereasca. Dupa un sir de peripetii, acesta reuseste sa ...
Iarna
Întâlnim imagini vizuale: „…iarna cerne norii…”, „fulgii zbor”, „lungi troiene”. Aceste imagini se realizează cu ajutorul personificării „…iarna cerne norii”, a comparaţiei „fulgi…plutesc…ca un roi de fluturi” a epitetelor „fluturi albi”, „umeri dalbi”. Aceste procedee contribuie la conturarea imaginii copleşitoare a iernii.
Primul vers al strofei a doua modifică perspectiva din care e prezentat anotimpul. Din spaţiu coborâm încet spre pământ alături de fulgi de zăpadă. Repetiţia cuvântului „ninge” ne sugerează culoarea albă care devine o caracteristică esenţială a peisajului. Mândra ţară se îmbracă cu o zale argintie iar soarele abea se întrezăreşte printre nori. Remarcăm epitetele „zale argintie” , „mândra ţară” dar si comparaţia „ca un vis de tinereţe”.
Dacă primele două strofe situează descrierea într-un plan al înaltului sugerat prin cuvintele: „văzduh, nori, fulgi, ...
Pastelul Iarna de Vasile Alecsandri
Partea intai e constituita din primele trei strofe si descrie o imagine de ansamblu a naturii revasite si coplesita de ravagiile iernii,iar cea de-a doua reprezentata de strofa finala,prezinta un peisaj insufletit de aparitia soarelui.
Obiceiuri la romani
Anul 1823 a continuat povestile cu Mos Nicolae cu publicarea poemului O vizita a lui Mos Nicolae a lui Clement Moore. Multe tari si-au pastrat propriile obiceiuri si traditii de Sfantul Nicolae. In unele culturi, Sfantul Nicolae calatoreste cu un asistent care il ajuta. In Olanda, episcopul navigheza pe un vapor sosind pe 6 decembrie.Are la el o carte mare care ii spune cum s-au purtat micutii olandezi in timpul anului. Copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri iar cei obraznici sunt luati de asistentul sau, Black Peter.
Datini si obiceiuri despre Craciun
• se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului care, în acea zi, fiind supărată nu a mâncat nimic;
• nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi;
• norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun;
• semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general;
• nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.
Nunta traditionala la romani
Masa
Dupa ceremina religioasa, alaiul este intampinat de vornic sau de socrii mari in fata usii localului sau cortului. Apoi, pe o masa se aseaza o galeata cu apa si un buchet de busuioc pentru spalatul nuntasior pe maini-gest de purificare simbolica. In apa se mai pune aghiasma, iar de toarta galetii se leaga, cu un stergar, busuioc si flori. Mireasa inmoaie buchetul in apa si atinge palmele fiecarui nuntas, pentru a le aduce noroc, iar acestia pun cate un ban in apa, in semn de rasplatire. Soacra mare intampina mireasa, o saruta si ii da un castron cu grau din care ea arunca de trei ori peste nuntasi-semn al integrarii in neamul mirelui. Urmeaza trecerea nuntasilor pe sub colac-mirii sau cavalerii de onoare si nasii tin deasupra usii un colac mare, formand un fel de bolta pe sub care trece fiecare nuntas. La final mirii rup colacul in doua si il impart. Se spune ca fata care gusta din “colacul miresei” va avea noroc la maritis.
Obiceiuri si traditii in Romania
Sfantul Nicolae
Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atât de asteptata de copii, a Sfântului Nicolae. Câti dintre noi nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu' a lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? Acest obicei al darurilor aduse de Mos Nicolae, s-a impamântenit mai mult la oras. Este posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde Mos Craciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregatiti. Copiilor din România li se poate intâmpla ca Mos Nicolae sa aduca si câte o varguta (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxa Sfântul Nicolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor.Povestea lui Mos Craciun incepe cu un batran numit Sfantul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune ca el poseda puteri magice si a murit in 340 a.H. si a fost ingropat in Myra.Tarziu, in secolul XI, soldatii religiosi din Italia ...
Obiceiuri romanesti de Paste
Se spune ca acei care ciocnesc oua rosii în ziua de Paste se vor
întâlni si pe lumea cealalta.
Procesul rezolvarii conflictelor
Cercetătorii conflictului au propus multe clasificări ale tipurilor de comportament al individului în faţa conflictului şi în conflict. Evert Van de Vliert(1997) face o trecere în revistă a acestora şi ajunge la concluzia că toate clasificările, cu deosebire cele dihotomice, subevaluează complexitatea comportamentală a individului în conflict.
Mă voi opri în continuare asupra diferitelor clasificări ale comportamentului, raportându-mă la sistematizarea efectuată da Van de Vliert: dihotomii, trihotomii, tipologii de patru sau cinci componente.
Asemanari si deosebiri Sfanta Traditie si traditia poporului
Traditia populara, ca si Sfanta Traditie, s-a transmis, in cea mai mare parte, de-a lungul secolelor prin viu grai. Sfanta Traditie se refera strict la invataturile transmise de Hristos, deci la viata spirituala a omului, spre deosebire de traditia populara care este inspirata din viata reala, din intamplarile de zi cu zi.
Craciunul - obiceiuri
• se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului, în acea zi, fiind supărată nu a mâncat nimic;
• nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi;
• norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun;
• semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general;
• nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.
Furaje conservate pentru iarna
Porumbul pentru siloz poate asigura de pe un hectar până la 15.000 UN, dar cu un conţinut scăzut de proteină brută (5-10% din substanţa uscată), ceea ce face ca raportul dintre unităţile nutritive şi proteină brută să fie de 60-65 UN : 1 PB. Cu toate acestea, porumbul siloz este considerat „păşunea” de iarnă a animalelor.
Medie note: 8.11 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!