Frumusetile patriei in literatura romaneasca
Personajul feminin in literatura romaneasca
Literatura română , nu numai că nu are numeroase reprezentate feminine, dar nici nu crează o imagine memorabilă şi plin de apreciere a femeii. Chiar marele critic George Călinescu, consideră că femeia trebuie să stea în spatele ilustrului bărbat şi să-l inspire. Pentru el bărbatul reprezintă transcendentul, în timp ce femeia este mundana. Trage, apoi, concluzia că femeia româncă n-are viaţă spirituală şi, în genere, n-are stil. E «prea în afara spiritului » zice marele critic (...) Şi mai este ceva ce supară pe autorul romanului Enigma Otiliei: femeia română nu manifestă suficient interes pentru omul excepţional.
Precizând romanul Enigma Otiliei, ne este greu să nu ne amintim de eroina lui, Otilia. Ea ilustrează gândul lui Călinescu că femeia sublimă este aceea care inspiră experienţa artistică şi ideologică a bărbatului pe care îl iubeşte. El crează chipul Otiliei din mustrarea faptului că literatura română nu a creat mari figuri ...
Otilia Marculescu - caracterizare
Otilia va urma, ca personaj, structura cunoscută şi abordată şi pentru celelalte. Portretuil fetei este schiţat de la început: „fata părea să aibă 18-19 ani. Faţa măslinie cu nasul mic şi ochii foarte albaştrii arată şi mai copilăroasă între multele bucle şi gulerul de dantelă. Însă în trupul subţiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fără acea slăbiciune suptă şi pătată a Aureliei, era o mare liberate de mişcări, o stăpânire desăvârşită de femeie”.
Otilia scapă de sub tutela autorului ei, G. Călinescu, şi se defineşte prin vorbe, fapte, gesturi, prin comportamentul care stârneşte reacţii diferite în jur. Marina, servitoarea, întâmpină fuga fetei prin iarbă cu un „Haida! A-nceput nebunia!” Felix o urmează şi o admiră tocmai pentru această imprevizibilitate, Pascalopol o ocroteşte văzând în ea o posibilă împlinire, moş Costache se lasă mângâiat, iar Agae şi Aurica se întunecă de invidie. Stănică ...
Personajul feminin dintr-un roman postbelic - Morometii de Marin Preda
Niculae este cel care va da naştere unui conflict în cadrul romanului, dintre el şi tatăl său, cu consecinţe şi asupra relaţiei dintre Catrina şi Moromete. Niculae este acela care nu este interesat de oi şi câmp, ci îşi doreşte educaţie. Ironizat de tatăl său, „altă treabă n-avem noi acuma! Ne apucăm să studiem”, el găseşte singurul refugiu în braţele mamei lui, singura susţinătoare a deciziei copilului de a învăţa.
Danila Prepeleac
Dănilă urmează sfatul fără prea mare convingere şi naraţiunea se încheagă în continuare pe trei motive: călătoria, care le înglobează pe celelalte două, trocul şi prostia omenească. Erou schimbă boii pe car, carul pe capră, capra pe gâscă şi aceasta pe o pungă goală. După fiecare schimb dezavantajos, el nu se întoarce acasă, ci îşi continuă drumul la târg, pentru a ilustra parcă deplin acea logică anapoda care stă la baza trocului.
Un suflet de munteanca - Vitoria Lipan
Astfel Vitoria Lipan este reprezentativa pentru comunitatea din care face parte,oamenii din sat spunandu-i simplu “nevasta” iar cei din afara munteanca, caracterizand-o nu prin rolul ei social ci in raport cu originea sa ,cu vestimentatia si cu obiceiurile pe care le are. Mama a doi copii , ea are in grija gospodaria in absenta barbatului fara sa se abata nici de la obiceiurile satului respectand cu strictete traditiile, sanctionand cu asprime orice abatere.
Caracterizarea Zoei Trahanache
Zoe este tipul femeii usuratice, ea îsi însalã sotul cu cel mai bun amic. În momentul descoperirii relatiei ei cu Stefan Tipãtescu, prin scrisoarea ajunsã în mâinile lui Catavencu, ea luptã cu înversunare ca sã-si salveze reputatia si pozitia socialã pe care o are. Comicul de situatie, realizat cu mare artã de autor, este savuros, Zoe fiind nevoitã sã lupte astfel pentru salvarea aparentei sale.
Caracterizarea personajului feminin din romanul Ion - Ana
Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat profilul moral prin analiza sufletului ei chinuit :cea de tanara femeie ,indragostita profund de Ion ,caruia ii incredinteaza cu generozitate viata ,aceea de sotie ,indurand cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului ,si aceea de mama ,ipostazata care in circumstante normale ar fi putut deveni o supapa salvatoare pentru femeia nefericita .
Camil Petrescu - Patul lui Procust
Demonstratia romanului modern.
Camil Petrescu este cel care, prin opera lui fundamentează principiul sincronismului. Altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană prin aducerea unor noi principii estetice ca: autenticitatea, substanţialitatea, relativismul şi prin crearea personajului intelectual, lucid şi analitic, în opoziţie cu ideile vremii, care promovau o duzină de eroi plângăreţi.
Influente renascentiste in literatura romana
Influente renascentiste in literatura romana
Cu toate acestea, Renaşterea îşi păstrează imaginea de revoluţie a gândirii, de ieşire din epoca întunecată. În Renaştere s-au continuat tradiţiile filosofiei scolastice, studiul gramaticii şi retoricii, dar şi studiul medicinei (în şcoli precum Salerno, Italia, şi Montpellier, Franţa).
Tabel sinoptic si evolutia literaturii romane - Bacalaureat
Tabel sinoptic si evolutia literaturii romane - Bacalaureat - Sec. XVIII
- „Şcoala Ardeleană”
- epopeea: Ion Budai-Deleanu – „Ţiganiada”
Literatura religioasa in prima jumatate a secolului al XVII-lea
Cazania cuprinde 75 de predici pentru toate duminicile din an si pentru sarbatorile mai insemnate ale bisericii, insa cuprind si sfaturi de infranarea viţiilor si a patimilor, de infratire si ajutorarea aproapelui. Continutul este asadar in primul rand omiletic(partea intai si,mai putin,partea a doua cuprind predici),dar si liturgic(predicile sunt insotite,de obicei,de evangheliile respective) si hagiografic(cateva vieti de sfinti ,numai in partea a doua)
A patra elegie stanesciana
A patra elegie stanesciana
În elegia a patra suntem pe vremea catedralei „cu pereţi pul¬sând”, pe vremea invaziei creştine, a Inchiziţiei cu „ruguri în aş¬teptare şi ample, în¬tunecoase procesiuni cu o aură de durere”. Lu¬mea se rupe în două, e vremea răz¬boa¬ielor interconfesionale. El, Evul Mediu, azvârle şi ab¬soarbe credincioşii întruna, „într-un circuit absurd, printr-o zonă absurdă”.
Literatura religioasa in secolul XVII
Literatura religioasa in secolul XVII ia o dezvoltare foarte însemnată. Numărul manuscriselor cât şi al tipăriturilor, ce cunoaştem din acest timp, este aşa de mare, încât nu se mai cere să le înşirăm pe toate. Vom vorbi numai de cele mai însemnate şi vom face cunoscut şi figurile acelor bărbaţi ai bisericii care au lucrat în această direcţiune.Literatura religioasa in secolul XVII
Literatura populara - privire generala
Literatura populara - privire generala - Cultura este totalitatea valorilor morale si spirituale create de omenire a) cultura materiala; b) cultura spirituala. Literatura populara - privire generala
Fantasticul in literatura romana
Fantasticul in literatura romana - Se terminase războiul şi veniseră vremuri noi dar tulburi pentru locuitorii de la munte; vânătorii şi moşierii dispăruseră, oamenilor li se confiscase toate armele, iar prin codrii muntelui s-au înmulţit fără măsură jivine (urşi, lupi) care provocau multe pagube în stânile şi cirezile oamenilor.
Limba si literatura romana - subiecte bacalaureat
Limba si literatura romana - subiecte bacalaureat
Adevăr şi ficţiune: în scrierea acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informaţia despre întoarcerea lui Lăpuşneanul împotriva dorinţei marilor boieri şi episodul uciderii celor 47 de boieri.
Cercetările recente pun în lumină faptul că Lăpuşneanul nici nu a fost un domn atât de crud; în realiate nici nu au omorât 47 de boieri şi că mai aspră era soţia sa. Vinovat de acestă deformare este însă cronicarul Ureche. Important însă este, că pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul şi imaginaţia sa- a reuşit să creeze o ficţiune credibilă. Nuvela înfăţişează întâmplări din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul.
Este o perioadă frământată, ...
Evolutia artei dramatice in literatura romana
Evolutia artei dramatice in literatura romana
Dar jocul teatral nu este nici pe departe un reflex automat, el se naşte din necesitatea umană de comunicare şi evoluează pe baza nevoii de dezvoltare a raţiunii şi simţirii. Teatrul îşi creează un microunivers propriu, în care dramaturgul se substituie naturii creând personaje şi locuri, făcând din vis realitate, punând în faţa spectatorilor o lume nouă, uneori complet diferită ce cea reală. Actorii dau naştere personajelor plăsmuite în imaginaţia dramaturgului, un adevărat Prometeu care creează viaţă din nimic.
Revolutia de la 1848 in Tara Romaneasca
Cu toţi fura prieteneşte primiţi de familia Hurmuzaki, în a carei casa, la Cernauţi, şi apoi la moşie, la Cernauca, aflara ospitalitatea cea mai aleasa. Aci, in urma consfatuirilor avute şi cu ajutorul gazdei scot refugiaţii Gazeta Bucovinei, iar Mihail Kogalniceanu publica în august 1848 Dorinţele partidei naţionale, noul program al tineretului moldovean revoluţionar.
Medie note: 8.03 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?