Hanul ancutei toposul hanului
Hanul Ancutei fisa de lectura
Referat despre Hanul Ancutei fisa de lectura
Hanu-Ancutei este un volum de noua povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat in 1928.
- Informatii despre textul citit:
Este un volum ce cuprinde noua povestiri, care a aparut datorita inspiratiei si iubiri fata de natura si sat a lui Mihail Sadoveanu. Textul este integral si este de tip epic in care eul povesteste intamplari traite de el sau de altcineva.
Este un text inspirat din viata de taran, viata in natura cu toate placerile si neplacerile ei. Mihail Sadoveanu nu a cuprins numai frumusetea vietii la tara, ci si partile mai neplacute ale ei.
Arta narativa in Hanul Ancutei
Fiind calugar, obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima, urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie, pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca, discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma.”.
Hanul Ancutei - demonstratie
In viziunea lui Sadoveanu, civilizatia Ardealului este o civilizatie
net superioara celei din Occident, pentru ca oameni sunt niste
arhetipuri ce nu sau lasat schimbate de vreme.
M.Sadoveanu - Hanul Ancutei
Următoarele trei istorisiri („Fântâna dintre plopi”, „Cealaltă Ancuţa” si „Judeţ al sărmanilor”) constituie si ele un grup legat, unitar. Tonalitatea se schimba, elementul anecdotic si cel fabulos dispare, naratorii sunt in continuare eroi ai intamplarilor narate dar discursul diferă.
Hanul Ancutei
Comisul Ioniţă stătea. Dintr-o dată vine un călugăr de la munte, şi-a cerut scuze că a tăcut atâta timp. Călugărul a spus că a venit din porunca ecumenicului la Sf. Mitropolie şi se închina la biserică Sf. mucenic Haralambie.
Hanul Ancutei
Intr-o toamna bogata in rodul viilor la Hanul Ancutei s-au strans multi drumeti care au fost serviti cu bucate si vina bun,dar si cu placerea ascultarii unor povesti frumoase.In aceste imprejurari , hanul, care are infatisarea unei cetati cu ziduri groase a devenit aglomerat.Desi era deschis tuturor celor care doreau sa se odihneasca si sa spuna povesti ,Hanul ancutei este un loc foarte sigur.
Hanul Ancutei
Dupa acea omul isi duse sanuia s-o descarce de saci la hambare si pe urma vine la curte sa-l scrie pe catasif gramaticului.Dar insa in loc de gramatic iese boierul zicand ca nu e bine sa isi bata sotia,pe care o vazu la geamul de la una din camere.Boierul se decise sa ii dea o lectie prinzandui capul in gard si apoi ia pus picioarele in butuc,la lasat intro coliba cu ochii in fum de ardei si in cele din urma la pus cu gleznele in apa inghetata a morii.
Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveni
Hanul este topos central in lumeasadoveniana , fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han , spun povesti din tineretea lor, povesti care au avut loc la han.Acestea ii dau un caracter mitic, evidentiindu-i vechimea si continuitatea.
Hanul Ancutei - M.Sadoveanu
In viziunea lui Sadoveanu, civilizatia Ardealului este o civilizatie net superioara celei din Occident, pentru ca oameni sunt niste arhetipuri ce nu s-au lasat schimbate de vreme.
Este o lume de legenda, care desi primitiva, este un ascendent asupra tuturor civilizatilor europene.
Prezenta autorului in nuvela, da unitate.
Hanu Ancutei - Mihail Sadoveanu
Hanu Ancutei - Mihail Sadoveanu.Ei apartin unor categorii sociale diferite: comisul Ionita („Iapa lui Voda”), calugarul Gherman („Haralambie”), mos Leonte Zodierul („Balaurul”), capitanul de mazili Neculai Isac („Fantana dintre plopi”), Ienache Coropcarul („Cealalta Ancuta”), ciobanul („Judet al sarmanilor”), negustorul Dămian Cristisor („Negustor lipscan”), orbul („Orb sarac”), matusa Salomia si Zaharia fantanarul („Istorisirea Zahariei fantanarul”).
Hanu Ancutei
Hanu Ancutei.Si dupa ce boierul necunoscut pleca, razasul se dusese la curtea domneasca de la Iesi.Si intrand in sala tronului unde se afla domnitorul,razasul se apleca si milos ii spuse necazul si la sfarsitu povestirii el ii arata actele doveditoare,domnitorul il ruga sa se ridicesi razasul uitanu-se la domnitor rosii caci era acel boier necunoscut cu care vorbise la han.Si in final domnitorul il intreba ce are sa faca daca nu ii va da dreptate si razasul ii spuse ca iapa sa se afla si ea la curte.
In final domnitorul ii facu dreptate razasului Ionita.
Haralambie,Hanu Ancutei
Cu o ulcica-n stanga, comisul Ionita isi mangaie cu doua degete de la mana dreapta mustatile tusinate.In aceasta stare de auto apreciare el vru sa istoriseasca o alta poveste mai minunata decat "Iapa lui voda",dar insa fu oprit,politicos,de un calugar care venea de la munte care adresa cinstite inchinari tuturor celor aflati in sala si mai ales tinerei Ancute care era o raza de soare in incaperea intunecoa ...
Hanu-Ancutei - loc de legenda si popas
Comisul Ionită declară: "Trebuie să stiti dumneavoastră că hanul acela
al Ancutei nu era han- era cetate. Avea niste ziduri groase de ici
până colo si nist porti ferecate cum n-am văzut în zilele mele. În
cuprinsul lor se puteau oplosi oameni, vite si cărute si nici habar
n-aveau din partea hotilor."
Hanu Ancutei - rezumatul povestirilor
Referat despre Hanul Ancutei
Capodoperă a naraţiunii româneşti, a fost tipărită în 1928 şi deschide seria marilor opere sadovenieine. Este alcătuită din nouă povestiri, fiind cea mai strălucită creaţie lirico-epică a lui Mihail Sadoveanu. Aceste povestiri sunt relatate într-un singur loc, la Hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, istorisind, în jurul focului, întâmplări la care au participat sau pe care le-au auzit de la alţii.
Gengis Han - primul imparat mongol
In 1211, declara razboi dinastiei Jin, atat din motive de razbunare, cat si pentru a putea castiga bogatiile Chinei de Nord, iar in 1213, in urma victoriilor zdrobitoare in campanii si a catorva succese in fata oraselor fortificate, Gengis isi extinde teritoriile cucerite de la teritoriul dinastiei Jin spre Sud, pana la Marele Zid. Apoi se indreapta cu trei armate spre centrul teritoriului, intre Marele Zid si Huang He (Fluviu Galben), al doilea fluviu ca lungime din China. Dupa ce va fi devastat Nordul Chinei si primit numeroase orase, el ocupa capitala Jin (1215), Yanjing, care va deveni mai tarziu Beijing, capitala Chinei de astazi. In 1218, imperiul mongol se extinde spre vest, pana la lacul Baikal, ajunge in vecinatatea unui stat musulman mergand de la marea Caspica la est, pana la Golful Persic, si Marea Arabiei, la sud.
Medie note: 8.39 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!