Heidi fetita muntilor rezumat

Heidi , fetita muntilor

O fetiţă orfană,crescută pănă atunci de mătuşa ei Dete,este lăsată în grija bunicului,un om ursuz de la munte.Cabana,pajiştea,înalţimile munţilor o atrag pe Heidi,care simte că acolo este adevarata ei casa.Viaţa ei liniştita şi prietenia cu Peter,băiatul care ducea caprele la păşune,sunt tulburate de o călatorie nedorita la Frankfurt.

Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 6kb
Downloads: 16771
Materia: Romana

Amintiri din copilarie-povestire

Început în 1881, Amintiri din copilărie constituie, după aprecierea unanimă a criticilor şi istoricilor literari, opera de maturitate, capodopera marelui scriitor moldovean I. Creangă, fiind considerat "primul roman al copilăriei ărăneşti". Deşi operă autobiografică, faptele, ideile, personajele nu sînt între totul reale. Rezultă că personajul principal al Amintirilor nu este scriitorul, ci Nică al lui Ştefan al Petrii, surprins şi descris din perioada copilăriei, de cînd a făcut "ochi" şi pînă ajunge "holtei, din păcate!".

Alte referate despre: amintiri din copilarie rezumat, amintiri din copilarie, rezumat amintiri din copilarie

Un suflet de munteanca - Vitoria Lipan

Drumul ei la preot,la vrajitoare sau Sf. Ana fixeaza pe de o parte personajul in lumea traditionala a staului romanesc ca spatiu mitic si magic, iar pe de alta parte pun in evidenta labirintul interior,framantarea ei crescanda fiind observata direct de Gheorghita: “I-au crescut tepi de aricioaica”. Certitudinea ca sotului ei i s-a intamplat ceva rau o face sa actioneze cu calm , vointa de fier ,tenacitate si cu inteligenta.

Pragamatica si ordonata isi organizeaza gospodaria ,trimite jalba catre stapanire , pune sa se faca un baltag sfintit de preot,o duce pe Minodora la manastire , face rost de bani si pleaca la drum insotita de Gheorghita.In calatoria spre Dorna dovedeste spirit de observatie , logica si talent in a-si gasi ajutoare.

Scena finala reliefeaza toate aceste trasaturi ale femeii , reusind prin vorbe abile sa-i demaste pe ucigasi.In drumul sau lung intalneste o cumetrie , o nunta si face ...

Alte referate despre: compunere vitoria lipan suflet de munteanca, compunere vitoria lipan un suflet de munteanca, vitoria lipan din ipostaza de munteanca

Codrut - poveste

Dupa ce-si luara ramas bun, luptatorii daci plecara fiecare spre satele lor, spre Vizurini si Caunita, unde ii asteptau cu nerabdare si neliniste doar batranii si tarabostele Viezure, caci ceilalti (femei, copii) luasera drumul bejeniei spre muntii intunecati ai Nordului. Curand revenira si ei la casele lor.
Bucuria victoriei se simtea in inima dacilor, in vorbele lor si o incredere in fortele lor li se strecura in vine, ca un foc arzator, catalizator.

Alte referate despre: alexandru codruta, alecsandru codruta, mihai eminescu framat de codrut creatie lirica

Povestea unui cuvant

- Uite cum zboara timpul! Am si ajuns!
Dincolo de gardul inalt format din paranteze drepte, este o multime de literute galagioase si coplesite de maretia scolii ca si P.
Suna clopotelul. Repede, P se duce in clasa unde face cunostinta cu cativa colegi. Deodata, in sala intra o litera mare, inalta:
- Buna-ziua, elevi! Eu sunt invatatoarea voastra si ma numesc O.M. ...

Cand ajunge acasa, P este nerabdator sa povesteasca cele intamplate, dar adoarme repede, obosit dupa o zi plina de experiente noi.A doua zi, P invata un joc prin care se alcatuiesc cuvinte: cand invatatoarea spune un cuvant, literutele se iau de maini, alcatuind cuvantul respectiv. Azi, P a invatat un cuvant nou: SPIRIDUS, facandu-si astfel doi prieteni buni: R si D, care de asemenea vor sa lucreze intr-un dictionar.

Alte referate despre: cuvant de tudor arghezi, cuvantul, cum a aparut cuvantul

Fetita cu chibrituri de Hans Christian Andersen

Fetita cu chibrituri mergea cu picioarele ei goale, rosii-vinete de frig; si-n sortul ei vechi tinea strans un vraf de cutii cu chibrituri si mai avea si-n mana o cutie. Fusese o zi rea pentru fetita cu chibrituri si nimeni nu-i cumparase in ziua aceea nimic, si n-avea prin urmare nici un ban; si-i era foame si frig tare. Biata fetita cu chibrituri! Fulgii de zapada cadeau pe parul ei lung si balai, care se incretea frumos pe langa ceafa, dar nu se gandea ea acum la parul ei cret. Luminile straluceau pe la ferestre, miros de fripturi se raspandea in strada; era ajunul Anului Nou, iata la ce se gandea ea.

Alte referate despre: fetita cu chibrituri de hans christian andersen, rezumat fetita cu chibriturile de hans christian andersen, fetita cu chibrituri de hans christian andersen rezumat

Grupa Muntilor Bucegi

Populaţia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusă au influenţat instalarea aşezărilor stabile în culoarele de vale şi în zona depresionară a culoarului Rucăr-Bran. Fenomenele demografice influenţează evoluţia demografică a populaţiei. Astfel natalitatea înregistrează valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe ţară, iar sporul natural este de –0,6% . Densitatea populaţiei are valori mari în zonele depresionale şi în culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) şi sub 25 locuitori pe km2 în celelalte zone.

Alte referate despre: grupa muntilor bucegi, grupa muntiilor bucegi, referat grupa muntilor bucegi

Parcul natural Muntii Maramuresului ppt

Parcul Natural Muntii Maramuresului s-a infiintat prin Hotararea de Guvern 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. Parcul are scopul de mentinere a interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Alte referate despre: parcul natural muntii maramuresului valorificare turistica, valorificarea turistica a parcului natural muntii maramuresului, parcul natural muntii maramuresului

Muntii Banatului

Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung delileu din Europa(134km),a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier.

Clima
...

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

La Vadu Izei, Mara isi impreuneaza apele cu Iza, care pana la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului. Sapanta dreneaza zona centrala si nordica a masivului, avand un bazin ramificat, cu numerosi afluenti: Runcu, Nadosa, Sapancioara etc. Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apele din muntii Oasului si din versantul vestic al muntilor Gutai.

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, muntii oas - gutai - tibles

Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc

Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc - Vârful Everest este cel mai înalt punct de pe Pământ, cu o altitudine de 8850 m deasupra nivelului mării. Se află în Munţii Himalaya, pe graniţa dintre Nepal şi China (Tibet). Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc

Alte referate despre: cei mai inalti munti de pe glob, cei mai inalti munti, cei mai inalti munti din romania

Muntii Hasmas

Muntii Hasmas - Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin raul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.

La est, limita Hasmasului este mai lunga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre S-E, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului .

Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu albia ...

Alte referate despre: muntii hasmas, muntii hasmasul mare, muntii hasmas referat

Muntii Carpati

Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m,
incepe etajul fagului, pana la cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m,
urmeasza o zona de tranzitie spre etajul cu molid, brad si mai putin
fag. Pana la 1400-1500 m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si
paltinul, plopul tremurator si mesteacanul. Mai sus de etajul
padurilor alpine, se intinde zona jnepenisurilor. Mai sus de etajul
jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar,
afin si merisor

Alte referate despre: muntii carpati, muntii carpati referat, referat muntii carpati

Muntii Semenic

Deşi Munţii Semenic nu sunt inalţi, natura peisajului deosebit de expresivă şi originală, numeroase obiective turistice, diversitatea atracţiilor şi condiţiilor de confort, pentru vizitatorii şi iubitorii drumeţiei fac din ei o regiune de excepţie in cadrul spaţiului geografic al Carpaţilor Româneşti. Munţii Semenic concurează numeroase masive carpatice cu medii de 1800-1900 m.

Alte referate despre: muntii semenic, muntii semenic referat, muntii semenicului

Vegetatia Muntilor Bucegi

Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940), (1967) privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac asupra briophytelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce antameaza problema pasunilor alpine.

Alte referate despre: vegetatie muntii bucegi, vegetatia muntilor bucegi, flora si vegetatia muntilor bucegi
Referate afisate : 15
Medie note: 8.16 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.