Intoxicatii cu plante toxice
Intoxicatii cu plante
Fitotoxicologia are importantă deosebită, în special pentru erbivore si, în parte, pentru omnivore si carnivore. Frecventa intoxicatiilor cu plante este încă relativ crescută.
Plantele care pot produce stări patologice sunt numeroase, dar nominalizarea ca plantă toxică este relativă, deoarece toxicitatea este dependentă de conditiile pedoclimatice, de anotimp, de conditiile meteorologice, de actiunile de fertilizare a solului, de gradul de poluare a atmosferei, de stadiul de dezvoltare
Intoxicatii cu clorfenoxiderivati ai acizilor
O parte din acizii clorfenoxiderivati, saruri(sare) si esterii sunt moderat iritativi pentru piele ,ochi, tract respirator si tract gastro-intestinal.La cativa indivizi depigmentarea locala a rezultat aparent la un contact dermic cu clorfenoxiderivati.
Alcoolismul - Influenta alcoolului asupra sistemului nervos
Intrebari legate de alcool si alcoolism, respectiv raspunsurile
Influenta alcoolului din punct de vedere social
Intoxicatia cu Ierbicide
Proprietati fizico-chimice
Cloratul de sodiu (Travex, Vegerein) si cloratul de potasiu (sare Bertholet, Anforston) se prezinta sub forma de pulbere critalina, alba, inodora, cu punct de topire la 248-250°C (la 300°C se descompune), au gust racoritor, putin sarat, sunt solubile in apa si alcool, hidroscopice, nu se descompun la aer, fac explozie la incalzire si lovire si sunt frecvent utilizate in practica.
Fluorul si intoxicatiile produse de acesta
Fluorul si intoxicatiile produse de acesta - Fluorul este un gaz galben deschis , cu miros neplacut perceptibil si la mare dilutie.Este cel mai periculos dintre halogeni fiind cel mai reactiv.Reactioneaza cu apa sau vaporii atmosferici formand acidul florhidric un lichid extrem de caustic.
Intoxicatii cu fertilizante azotate
Intoxicatii cu fertilizante azotate - În ultimii ani s-au raportat deseori fenomene precum: mortalitatea in stoc, scăderea sporului de creştere şi o lipsă a toleranţei păşunatului intensiv. O parte din aceste efecte adverse se datorează cantităţilor crescute de azot din plante.
Intoxicatii cu fertilizante azotate - Studiile arată ca aplicarea de peste 50kg N/ha în anumite perioade ale anului poate duce la un nivel de azot în plante de 4-5,4% (25-34/% PB) şi un nivel al nitraţilor de 0,9-1%. Aceste niveluri crescute depăşesc atât necesarul de azot al plantelor cât şi pe cel al animalelor. Mai mult decât atât aceste niveluri mari sunt potenţial toxice pentru rumegătoare.
Plante toxice din Romania
Informatii asupra toxicitatii unor plante decorative, cultivate in jurul caselor, prin apartamente si in sere prezinta un interes deosebit pentru iubitorii de plante, farmacisti, bio-logi si piscicultori. Stiinta care studiaza natura si proprietatile substan-telor toxice, actiunea lor asupra organismelor vii, metodelor de identificare si dozare a acestora si mijloacele de combatere a efectelor produse asupra organismelor, se numeste toxicologie.
Cultura plantelor furajere
Cultura plantelor furajere - De aceea, cresterea animalelor, starea lor de sanatate si capacitatea productiva depind în cea mai mare masura de asigurarea în tot timpul anului de furaje (nutreturi) bogate în diferiti constituenti chimici. Acestia la rândul lor sunt transformati în alte substante plastice si energetice necesare pentru cresterea si dezvoltarea animalului, precum si pentru formarea productiei specifice (lapte, carne, oua, lâna).
Plante toxice din Romania
Notiunea de “otrava” , sinonima cu cea de “toxic” este cunoscuta din antichitate.Astfel, dupa Dioscorioles, cuvantul “toxic “ care era cunoscut la grecii antici deriva de la “toxon’ care inseamna arc si este in legatura cu practica folosirii sagetilor otravite Plinius Secundus credea ca termenul “toxicus” provine de la “Taxus” –planta ierboasa ale carei seminte erau folosite la otravirea sagetilor.
Alti autori cosidera ca la originea termenului “toxic” a stat cuvantul egiptean “tako” care inseamna distrugere, moarte.
Plante si animale pe cale de disparitie
In Romania, numarul risilor se estimeaza la 2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin metode traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vizual, iar noi, nu.
Substante toxice vs crestere si dezvoltare
În corespundere cu scopul şi ipoteza înaintată evidenţiem următoarele obiective de studiu:
- analiza interesului faţă de aceste substanţe la elevi de la vârsta de 7 – 8 ani până la 15 – 17 ani;
- de a evidenţia când au apărut aceste interese şi de unde ele au apărut;
- de a problematiza stilul de lucru cu scopul debarasării elevilor de aceste deprinderi, ţinând cont de vârsta lor;
- de a determina formele iniţiale de lucru cu copii mici.
Plante dicotiledonate
Unele dicotiledonate sunt arbuşti şi arbori, dar majoritatea sunt plante erbacee. Totuşi, majoritatea monocotiledonatelor sunt grupuri precum garmineele şi liliaceele. Dicoteledonatele au nervuri ramificate în frunze, pe cînd monocotiledonatele au nervuri paralele şi, în secţiune transversală, nervurile unei tulpini de dicotiledonată sunt aranjate într-un mănunchi, pe cînd cele ale tulpinii de monocotiledonată sunt distribuite în mod egal.
Nutritia minerala a plantelor
Substanţele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adică minerale) sau organice. Plantele verzi absorb în mod predominant substanţele minerale, din care, prin asimilaţie clorofiliană, sunt sintetizate substanţele organice.
Plante Superioare - Molidul
Frunzele sunt aciculare, acoperite cu cuticula ceroasa, cu stomata putine. Cad la 2-12 ani, pe rand, planta avand permanent cetina verde. In scoarta si frunze se gasesc canale cu rasina, de unde si numele de rasinoase dat arborilor si padurilor.
Excretia la plante
Ele s-au adaptat la aceasta situatie, pierzandu-si toamna frunzele reducand astfel pierderile de apa. La multe plante pierderea de apa este limitata prin diferite adaptari : ingrosarea cuticulei, formarea unor peri epidermici care retin vaporii in vecinatatea frunzelor, etc.
- densitatea stomatelor : la plantele care traiesc in locuri umede, observam adesea o densitate mai mare a stomatelor. Ele au structuri specializate in gutatie numite hidatode care elimina apa activ sau pasiv.
Medie note: 8.32 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!