Ion creanga-amintiri din copilarie
Ion Creanga - Amintiri din copilarie
“Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.
Amintiri din copilarie - comentariu
Aşa cum Eminescu este Poetul nostru, Creangă este Povestitorul nostru naţional. “Amintirile din copilărie” reprezintă puterea unui popor vechi, vorbind o limbă dintre cele mai frumoase şi mai expresive. Satul Humuleşti era o veche aşezare de răzeşi, cu oameni gospodari. Aşezat la poalele munţilor, lângă Ozana “cea frumos curgătoare”, satul prinde viaţă prin povestirile pline de umor ale lui Creangă.
Amintiri din copilarie - povestirea operei
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este “copilul universal” (G. Calinescu): “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul”.
Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.
Amintiri din copilarie - Umorul si oralitatea
Definindu-se ca o categorie estetica a comicului,umorul izvoraste in primul rand printr-o predispozitie a autorului,din harul cu care el povesteste intamplarile.Acest lucru este valabil si pentru Ion Creanga,deoarece el creeaza si istoriseste intamplari prin insasi natura lor hazlii:smotritul matelor,inventivitatea copiilor si permanenta “dracariilor”, in ciuda agitatiei si nemultumirii Smarandei.
Umorul in Amintiri din copilarie
Impulsul creator al "Amintirilor din copilărie" este iubirea de casă, dragostea pentru universul mirific al copilăriei luminată de prezena părinilor, frailor, consătenilor şi aureolată de farmecul locurilor natale. Deşi în Amintiri scriitorul priveşte retrospectiv, cu ochii copilului de odinioară, lipsit de griji, preocupat de jocurile sale şi nu de neajunsurile oamenilor, sînt zugrăvite în această operă şi destule aspecte amare de viaă rurală.
Creanga - Amintiri din copilarie
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele
patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a
desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie
puncte de referinta in formarea eroului.
Amintiri din copilarie-comentariu literar
Acestei copilării ideale, Ion Creangă ii oferă un mediu real de existenta, un cadru uman şi geografic, care este satul Humuleşti, locul natal al prozatorului.
Amintiri din copilarie - scurta descriere
Împreună cu bădiţa Vasile, dascălul şcolii, ei încercau să-i înveţe pe carte pe copiii satului. După ce bădiţa Vasile a fost luat la oaste cu arcanul, mama lui Creangă a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-l da pe Nică să înveţe carte.
Rezumatul romanului Ion
Ion revine la vechea sa iubire, Florica, cu care nu vrea sa se casatoreasca insa deoarece „toata zestrea ei e un purcel jigarit si cateva bulendre vechi”. Intr-o discutie cu Titu Herdelea, acesta ii sugereaza lui Ion sa incerce sa il oblige pe Vasile Baciu sa il accepte ca ginere, iar flacaul se hotaraste sa tina cont de sfatul pe care-l primise de la fiul invatatorului.
Dupa melci de Ion Barbu
Melcul, prin insasi existenta sa retrasa, reprezinta o ordine naturala care nu trebuie deranjata, ci ocrotita, pentru ca, in caz contrar, se ajunge la tulburarea ordinii generale, a ierarhiei cosmice, consecintele rasfrangandu-se negativ, in caz de esec, asupra initiatului. Copilul joaca aici rolul unui ucenic vrajitor care dezlantuie fortele negative ale adancurilor, fara posibilitatea de a le mai opri.
Ion - povestirea subiectului
Mai departe sunt bărbaţii, cum ar fi bătrânii fruntaşi. Ştefan Hotnog “un cheabur cu burta umflată”, Trifon Tătaru, Alexandru Glanetaşu, un fost învăţător, Simion Butunaru, Macedon Cercetaşu, Simion Lungu, Toader Burlacu, straja Cozma Ciocănaş, Ştefan Ilina.
Caracterizare - Ion
Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol.
Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut, apoi o vede pe Florica mai frumoasa ca oricand fata vaduvei lui Maxim Oprea. Desi ii era draga Florica, Ion este constient ca Ana avea locuri si case si vite multe. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. Iute si harnic ca ma-sa, chipes, voinic dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si bocotanii satului ca Vasile Baciu. Cand acesta ii zice fleandura, sarantoc, hot si talhar, Ion se simte biciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. De la inceput Ion este sfasiat de doua forte, glasul pamantului si glasul iubirii, cazand victima acestor doua patimi.
Joc secund de Ion Barbu
Eul poetic apare in ipostaza unui homo ludens, parte a jocului creator, el fiind cel care delimiteaza rasaritul unei noi metode de creatie ce se deschide spre o lume a spiritului („nadir latent"). Punct simetric al zenitului, nadirul ascuns vederii, dar accesibil prin gandire si calcul matematic, este locul in care se situeaza constiinta poetica pentru a ridica imaginea sintetizata a lumii si a capta muzica ei secreta, risipita, fragmentara.
Ion - Bacalaureat
ESEU PORNIND DE LA CITAT
- amintit pe parcurs
- nu se fac afirmaţii ferme decât dacă se cer
- opinie personală
Amintiri din copilarie - Ion Creanga
In partea a IV.-a Nica al lui Stefan al Petrii nu mai este copilul care prinde pupaza pe oua, care fura cirese, ci este acum "holtei din pacate" iar satul natal ii apare ca loc al primelor iubiri. De aceea legatura cu satul sau natal este acum mult mai strinsa: "Cum nu se da scos ursul din birlog, aranul de la munte stramutat la cimp, si pruncul, dezlipit de la sinul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti in toamna anului 1855, cind veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinele mamei". Satul este vazut indeosebi prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau (hore, petreceri etc, toate avind ca fundal cintecul de dor ce se revarsa din strunele viorii lui "Mihai scripcariul din Humulesti" in "puterea nopii").
Ion - liviu rebreanu
Dar, spre a înţelege cum se cuvine romanul Ion, este nevoie de o scurtă revenire la starea prozei noastre epice de inspiraţie rurală în momentul apariţiei lui. În această privinţă, atât semănătorismul, cât şi poporanismul, cu diferenţele de rigoare existente între ele, dar înrudite în chip substanţial, proiectau asupra ţărănimii o viziune lipsită de autenticitate, cu exces de aspecte sumbre, menite să stârnească milă şi să aducă, pe calea reformelor, un spor de dreptate socială, în cazul celei de-a doua.
Ion Creanga - viata si activitatea literara
Ion Creanga :După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul Isaia Teodorescu, zis Popa Duhu, "cuget neobişnuit de îndrăzneţ pentru vremea lui şi pentru funcţia lui socială".
Maresalul Ion Antonescu
In iunie 1904, căpitanul Praporgescu nota: „Antonescu a fost tot timpul exemplul camarazilor săi... Inteligent şi judecată sănătoasă. Excepţional de bun instructor, Ii prevăd un viitor strălucit In armă ", iar căpitanul Sturdza nota tot atunci că: „Elevul Antonescu a fost un elev
foarte bun, el a Indeplinit funcţia de sergent major la şcoala militară. El a fost prezentat M. S. Regelui la inspecţie, ca un elev deosebit de bun ".
Medie note: 8.56 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?