Ion pillat-brumarel
Traditionalism - Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
Referat despre Traditionalism - Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
Traditionalismul cuprinde totalitatea tendintelor literare conservatoare din perioada interbelica, grupate in jurul revistei Gandirea, condusa de Nichifor Crainic. Noua orientare estetica evolueaza in paralel cu modernismul teoretizat de Eugen Lovinescu si pledeaza pentru atasamentul fata de valorile trecutului, redescoperirea spatiului rural si a traditiilor.
Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina/ Sari, subtire,-o fata in larga crinolina." Poetul individualizeaza veacul ce trecuse, al nouasprezecelea, prin fapte de cultura caracteristice, prin lecturi din Lamartine, poezia "Le lac" ("Lacul"), si din Ion Heliade-Radulescu ("un tanar Eliad"), din "Sburatorul".
Ion Pillat - bibliografie
Ion Pillat (n. 31 martie 1891 - d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologator, editor, poet tradiţionalist şi publicist român. Este rudă pe linie maternă cu familia Brătianu. Bunicul său este cunoscutul politician Ion Brătianu, de altfel evocaţi în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeş în sus, în poeme ca Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.
Odaia bunicului de Ion Pillat
Acest scartait al usii, trezeste poetul din observarea atenta si scufundata in uluire, il trezeste la realitatea care ii aminteste absenta bunicului. Tresare la acest scartait parandu-i ca batranul intra in incapere, venind din vie. Acesta stare de melancolie este intrerupta de ticaitul ceasului sau de rontaitul soarecelui.
Nedumerirea, intrebarea retorica din ultima strofa accentueaza, caderea in melancolie, uitat in ganduri de trecut, poetul uita de sine si se adanceste in amintire, analizand odaia ce era plina de forfota si de viata odata. Ecoul sunetului de rontait si al ticaitului ii par poetului ca niste rime la un poem, care dau forma si sens unui cadru mort, lipsit de pulsatia vietii. Tema timpului este regasita in acesta poezie ca un lait motiv, prin ticaitul ceasului.
poezie, Traditionalismul redescopera idealurile stravechi, readuce in atentie trecutul, folclorul, tot ce tine de neam, de unicitatea neamului si a trairii taranului. Poezia „Odaia bunicului” ...
Traditionalismul
Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton,
idealizand de multe ori realitatea. In genere opera literara care se
subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte
autohtone, obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori
din literature moderna. Scriitorii apartinand acestei ideologii
pastreaza un atasament exagerat pentru trecut.
Traditionalism. In gradina ghetsimani - BAC
„În Grădina Ghetsimani” (Grădina cu măslini) este o poezie ce respectă formal programul tradiţionalist, respectiv preia din Biblie unul din cele mai dramatice momente din istoria creştinătăţii (momentul de reculegere după cina cea de taină, urmat de arestarea lui Christos).
Este momentul de linişte şi de cumpănă, în care Iisus pare să înţeleagă nu doar propriul destin, ci şi sensul sacrificiului său. Metaforic, „Grădina cu măslini” este un spaţiu sacru, un mic Paradis, dominat de armonie sublimă.
In Gradina Ghetsemani (traditionalism-gandirism) de Vasile Voiculescu
Poezia „În Grădina Ghetsemani” a apărut în volumul „Pârgă”, publicat în anul 1921, primul în care iese la iveală individualitatea poetică şi originalitatea stilistică voiculesciană. Perioada 1921-1927 reprezintă apropierea poetului de cercul revistei „Gândirea”, afiliindu-se programul estetic al tradiţionalismului interbelic.
Martisor-Ion Pillat
Textul incepe si se incheie cu prezenta berzei care semnifica o noua viata,reinvierea naturii.Privirea coboara spre pamant unde se descopera agitatia vietii sugeratade existenta trenului precum si harnicia oamenilor ce isi incep muncile agricole.
Metafora “a nins cu nea de floare” sugereaza albul imaculat al florilor asemenea zapezilor de pe crestele muntilor.Pe langa numeroasele imagini vizuale observate apar unele imagini auditive:latratul cainelui ,chemarea cucului care face ca omul sa se simta reintinerit bucurandu-se de tot ceea ce-I ofera natura.Se remarca legatura stransa a omului cu natura prin versurile “te simti legat de toate nu poti urni o piatra,de fiecare data mai trainic te unesti,cu farmecul acestor privelisti campenesti”.Omul simte ca ar face parte integranta din mediul natural cu care s-a contopit.
In plan terestru peisajul este dinamizat prin miscarea ...
Rezumatul romanului Ion
La desfasurarea dansului privesc un scurt timp si invatatorul Herdelea, sotia lui Maria, Fiul lor, Titu, de 23 de ani, si cele doua fiice, de varsta maritisului, Laura si Ghighini.Dupa dans, la carciuma lui Avrum, sub un pretext oarecare, Ion il bate crunt pe George, stiind ca acesta il parase tatalui Anei, din faptul ca il vazuse trecand pe langa el si Ana, in livada.
Dupa melci de Ion Barbu
Pana si "o gusata cu gateji" apare ca o fiinta ce semnifica efectele unei mutilari fizice, fara potentialitate estetica superioara, imaginea parand sa apartina, in cele din urma, unui demon: "Chiondoras/ Cata la cale;/ De pe sale,/ Cand la deal si cand la vale,/ Curgeau betele taras./ Iar din plosca ei de guse/ De matuse/ Un taios, un aspru: harrsi..."
Ion - romanul
Pariurile lui Ion sunt exprimate diferit, în funcţie de interesul urmărit. Astfel el tăinuieşte iubirea pentru Florica şi îşi disimulează setea de pământ sub comportamentul unui îndrăgostit faţă de Ana Baciu. În ţesătura meşteşugită a acţiunii se ascunde faptul, că pierzând pe Ana, Ion nu risca nimic: stingându-se dragostea oarbă ce-i acordase Ana, o pierde pe ea şi pe fiul lor Petre. El obţine pentru posteritate stima exprimată public de preotul Ion Belciug, stimă de care el nu se mai poate bucura însă. Pentru Florica, Ion şi-a riscat viaţa.
Caracterizare - Ion
Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol.
Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut, apoi o vede pe Florica mai frumoasa ca oricand fata vaduvei lui Maxim Oprea. Desi ii era draga Florica, Ion este constient ca Ana avea locuri si case si vite multe. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. Iute si harnic ca ma-sa, chipes, voinic dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si bocotanii satului ca Vasile Baciu. Cand acesta ii zice fleandura, sarantoc, hot si talhar, Ion se simte biciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. De la inceput Ion este sfasiat de doua forte, glasul pamantului si glasul iubirii, cazand victima acestor doua patimi.
Joc secund de Ion Barbu
Textul care deschide volumul, preluandu-i si titlul, Joc secund, reprezinta un prim pas in procesul de initiere in tainele creatiei poetice. Titlul, sugestiv, pune in evidenta ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o demate¬rializare a lumii prin oglindire, o reprezentare purificata a lumii, creatia devenind „un joc secund, mai pur". Lumea vazuta ca o copie a „lumii perfecte" este salvata prin spatiul poeziei, spatiul jocului secund, atemporal „din ceas dedus", aspatial, teritoriu imaginat al experientelor spirituale pure. Poezia porneste de la viata, dar nu se confunda cu aceasta; ea se inalta pe „inecarea" universului real printr-un joc al oglindirii, devenind un sublimat, o copie geometrizata a lumii.
Iona - Bacalaureat
Piesele de teatru care intră în această trilogie (Iona – 1960, Paracliserul – 1970 şi Matca – 1973) propun un teatru metaforic în care omul e privit din perspectivă ontologică. Trilogia adună toate aceste piese 1974 sub un titlu plin de semnificaţii care trimite la cunoaştere, la aspiraţii înalte, la esenţă (sarea).
Ion - liviu rebreanu
Într-o asemenea situaţie, a apărut romanul Ion.
Geneza scrierii se poate urmări după mărturisirile lui Rebreanu însuşi. Procesul creator a fost îndelungat şi esenţa lui constă în sudarea într-o viziune unitară a trei experienţe de viaţă trăite, distanţate între ele prin ani şi fără legătură cauzală de la una la alta. Evident, lecturile scriitorului şi-au revărsat şi ele seva lor de semnificaţie în fluxul sufletesc stârnit de cele trei experienţe de viaţă.
Ion - roman de tip obiectiv
Alcatuit dintr-un singur, titlul are sobrietatea coloanelor dorice. Numele protagonistului se arcuieste astfel peste intreg romanul. Structura romanului este simetrica (rotunda). La realizarea acesteia contribuie mai multe elemente de compozitie:
Ion Creanga - viata si activitatea literara
La sfârşitul lunii iulie 1858, tatăl, Ştefan a Petrei Ciubotarul, moare lăsând o casă plină de greutăţi. La 23 august 1859, se căsătoreşte cu Ileana, fiica preotului I. Grigoriu de la Biserica "Patruzeci de Sfinţi". Slujeşte ca dascăl şi îşi capătă hirotonia la 26 decembrie 1859.
Ion - roman interbelic
Modul in care privitorii sunt asezati reflecta relatiile sociale. Cele doua grupuri ale barbatilor reprezinta stratificarea economica. Fruntasii satului, primarul si chiaburii, discuta separat de taranii mijlocasi, asezati pe prispa. Pe atunci, lipsa pamantului ,care era insasi averea lor, era echivalenta cu lipsa demnitatii umane, dandune seama din spusele lui Alexandru Glanetasu.
Medie note: 8.40 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?