Iubirea divina si iubirea pasionala
Frumosul divin si Iubirea pura din picturile lui Leonardi da Vinci
"Frumosul divin si Iubirea pura din picturile lui Leonardo da Vinci "
Téophile Gautier îşi începe studiul despre Leonardo da Vinci într-un mod pe cît de neaşteptat pe atît de natural şi de bine întemeiat: „Grecii au atins frumosul în toate domeniile, iar colina sacră a Acropolei, împodobită cu temple şi sculpturi, a rămas în picioare ca însuşi altarul geniului uman, inconjurat de singurătate şi ruine [...], dar ignorat oarecum şi continuînd în deşert a fi învăţătură” . Nimic mai adevărat, dacă ne gîndim că secole întregi Frumosul a aşteptat Renaşterea, iar Renaşterea a venit cu Leonardo da Vinci.
"Frumosul divin si Iubirea pura din picturile lui Leonardo da Vinci "
Tratat despre iubire
"Tratat despre iubire"
Omul este si poate fi privit ca o entitate , un tot unitar.Dar este si trebuie sa fie privit si ca un punct de intersectie a multiple si diverse serii de relatii si interactiuni.Sistemul este atat de inchis , cat si deschis , pt a se corela cu lumea si dainui.
Natura si iubirea in lirica eminesciana
Dragostea si natura sunt teme romantice, permanente in creatia lui Eminescu.
Natura cunoaste la Eminescu doua ipostaze: una terestra si alta cosmica. Natura terestra se manifesta la Eminescu in rotirea vesnica a anotimpurilor. Natura este umana,ocrotitoare, calda, intima sau trista, rece, in deplina concordanta cu starile sufletesti ale poetului. G. Ibraileanu atrage atentia asupra faptului ca: "In privinta sentimentului naturii si al picturii ei, vom observa ca in prima faza Eminescu este mai obiectiv, mai dezinteresat.
E drept, el nu are nici un pastel, nici o poezie consacrata numai naturii. Dar, cum am vazut, in poeziile lui de dragoste subiectiva, natura adesea-daca nu primeaza-e pe acelasi plan cu dragostea. Iar in poezia obiectiva, unde natura e un cadru, cadrul ia proportii intinse,ca de pilda in "Calin", partea finala. In faza a doua, natura e intotdeauna in functie de sentiment, si foarte adesea expresia starilor de suflet. In orice caz este cadrul strict necesar al vietii."
...
Umanismul si renasterea
,,Nu pot trece sub tăcere pe aceia care nu se deosebesc întru nimic de ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un titlu zadarnic de nobleţe...; îşi arată în fiece ciolţ chipuri sculptate sau pictate de-ale înaintaşilor, ţi-i înşiră pe moşii strămoşii lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba sunt chiar mai lipsiţi de duh decât chipurile acestea cu care se fălesc... . Şi nu lipsesc alţii, tot atât de proşti, care privesc cu admiraţie, ca pe nişte zei, acest soi de dihănii.
Renasterea in pictura
Arhitectura civila urbana este reprezentata de constructia unor vile si palate ( Medici si Strozzi , Florenta ; Luvru , Paris ) , castele (Blois ), cladiri municipale ( Palatul Dogilor si Turnul Orologiului , Venetia , halele din Ypres ) si pietele publice (Piata Capitoliului din Roma ).
Iubirea
Iubirea - Aceste stiluri se pot combina între ele, formând tipuri secundare, precum mania (iubirea pretenţioasă şi posesivă), pragma (iubirea interesată) sau agape (iubirea altruistă de oameni). El crede că bărbaţii sunt cei care au cele mai mari scoruri la rubrica ludus, în vreme ce femeile punctează la rubricile storge, mania şi pragma.
Viata lui Leonardo da Vinci
În 1506, Leonardo s-a dus din nou la Milan, la chemarea guvernatorului francez, Charles d’Amboise. Anii următori a fost pictorul curţii lui Louis al XII-lea al Franţei, care se odihnea atunci în Milan. Următorii şase ani, Leonardo şi-a împărţit timpul între Milan şi Florenţa, unde îşi vizita fraţii şi surorile vitrege şi avea grijă de moştenirea sa. În Milan a continuat proiectele sale inginereşti şi a lucrat la o statuie ecvestră pentru Gian Giacomo Trivulzio, comandantul fotţelor franceze din oraş. Chiar dacă statuia nu a fost terminată, schiţele sale s-au păstrat. Din 1514 în 1516 Leonardo a trăit în Roma sub patronajul papei Leo al X-lea. A fost găzduit în palatul Belvedere şi se pare că s-a ocupat în principal cu experimentele ştiinţifice. În 1516 a călătorit în Franţa pentru a lucra pentru Francis I. Şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii în castelul de Cloux, lângă Amboise, unde a murit pe 2 mai, 1519.
Renasterea in arta
Capodopera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de porti ale
baptisterului din Florenta. Un numar mare de artisti renumiti au
învatat arta sculpturii în atelierul artistului, printre care si
Donatello (1386-1466) care si-a întrecut maestrul. Opera lui, plina de
viata, cu multe trasaturi clasice, include si celebra sculptura din
bronz David. Ea a fost creata în anul 1430 si a constituit începutul
unei noi perioade a Renasterii. David apare ca un razboinic gol, cu un
picior pe capul lui Goliat. Statuia a fost prima lucrare de dimensiuni
mari, reprezentând un nud, în picioare, în arta europeana de dupa
antichitate.
Compunere pe tema iubirii
Titlurile poeziilor sunt în strânsă relaţie cu textul şi sunt construite dintr-un singur cuvânt sau dintr-o sintagmă. ,,Lacul” reprezintă unul dintre elementele decorului romantic în care îndrăgostitul şi-ar dori iubirea împlinită; ,,izvorul nopţii” sugerează metaforic frumuseţea ochilor iubitei, iar ,,emoţie de toamnă” este o metaforă a sntimentului de teamă al îndrăgostitului pentu posibila pierdere a iubirii odată cu trecerea timpului.
iubirea si natura in operele lui Eminescu
Supremul elogiu este dorinta lui Hyperion de a cunoaste lumea pamanteana supunandu-se legilor “norocului in iubire”. Astrul indepartat si rece se insufleteste la ideea unei ora de iubire, singura capabila sa intinda o punte de intelegere intre eternul cosmic si umanul pieitor.
Tema iubirii si a naturii in poezia lui Eminescu
Despre intensitatea şi statornicia sentimentului de iubire se vorbeşte în cadrul legendei Strigoii; la fel in povestea de dragoste a lui Calin, cu magnifica imagine a naturii ori in beatitudinea ce transpare prin umbra amară a aşteptării (’’Lacul’’) în balsamul odihnitor al prezenţei iubirii (’’Inger de paza’’,’’Noaptea’’) ca şi în unele postume din această epocă: ’’ Ea-şi urma cărarea-n codru, Dormi! Stau in cerdacul tău etc...’’
Iubirea in literatura
Iubirea este o tema inepuizabila si oricât s-ar scrie despre iubire,
mai ramân înca multe de scris. De aceea noii scriitori, viitoarele
nume sonore continua sa scrie despre dragoste, sub alte forme, sub
alte titluri, descriind noi trairi. Iubirea este si va ramâne tema
fundamentala a literaturii tuturor prezentului, trecutului si
viitorului.
Iubirea si natura in poezia lui Eminescu
Intre marile teme, proprii creatiei lui Eminescu, alturi de meditatia asupra artei, asupra vetii sociale sau asupra existentei in general, slavirea iubirii si a frumusetilor naturii ocupa un loc intru totul deosebit. Izvorate din sensibilitate pura, exceptionala a poetului, din melancolia lui structurala si, deopotriva, din nepotolita lui sete de viata, de perfectiune, de absolut, iubirea si dragostea de natura se ingemaneaza in poezia lui Eminescu, constituind o tema unitara, care-i largeste si-i intregeste universul liric, de o grandoare si autenticitate uimitoare si de o permanenta si inalterabila actualitate estetica.
Tema iubirii in poezia lui Mihai Eminescu George Bacovia si Lucian Blaga
Mihai Eminescu nu a fost pastelist, ci percepe natura din perspectiva romanticului. La el natura indeplineste mai multe roluri: este cadru prielnic, ocrotitor, favorabil cuplului erotic; cadrul rustic, un loc inafara civilizatiei asa cum este prezentata in idile. Eminescu selecteaza din natura anumite elemente pe care le foloseste in poezia iubirii: elemente cosmice (cum sunt stelele, luceferii si luna); noaptea, care creaza o atmosfera misterioasa.
Iubirea
De la iubirea de aproape la iubirea de sine, de la iubirea imposibilă la cea domestică, de la emoţia adolescentina până la sentimentul profund al maturităţii iubirea a făcut să vibreze lira marilor scriitori.
Mihai Eminescu - Poezia iubirii si a naturii
SONETE III
Sonetul este o poezie cu forma fixa ca si gazelul,rondelul si glosa. El este alcatuit din paisprezece versuri impartite in patru strofe: doua catrene si doua tertete sau trei catrene si un distih. Fiecare vers are unsprezece silabe numindu-se astfel endecasilabic in italiana,spaniola, romana ,in limba franceza are doisprezece silabe iar in limba engleza zece silabe si este prin urmare decasilabic. Rima sonetului clasic regular este abba baab cdc dcd. Un sonet are mai multe reguli:nu se poate repeta nici un cuvant(exceptie de la aceasta regula facand elementele gramaticale de tipul conjunctiilor,prepozitiilor si verbelor auxiliare) iar ultimul vers trebuie sa fie o concluzie.
Iubirea - bibelou de portelan
Iubirea inseamna incredere, daruire, dar totodata si cea mai mare durere care-ti poate fi provocata in interior. La intrebarea „iubesti?”, sunt atat de putini care pot raspunde sincer, incat nu cred ca ar incapea nici macar intr-un saculet. Pentru ca multi se tem sa nu sufere, putini stiu sa iubeasca cu adevarat. Dureros este faptul ca lumea refuza sa mai creada in iubire adevarata in zilele noastre si este un sentiment prea pur si prea frumos pentru a fi inlaturat, toti avem nevoie de dragoste, toti simtim nevoia sa iubim, sa credem in culorile curcubeului, in lumina orbitoare a soarelui si in vrajile noptii. Tine minte caci atunci cand te vei indragosti cu adevarat, iti va cadea drag un suflet si nu o simpla imagine. Vei indragi cu o neiertatoare blandete caldura ochilor sai si parfumul ce-i strabate pielea. Si, desi poti face compromisuri in dragoste, poti castiga o lupta pe care o porti cu tine insuti, la un moment dat te vei trezi inconjurat de dezamagire, poate si regret, ...
Medie note: 8.45 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!