La cirese de ion creanga rezumat
Ion Creanga
Reprezentant perfect al sufletului romanesc intre popoare Ion Creanga
este cel mai cunoscut si mai indragit povestitor al nostru. El a creat
povesti, basme nemuritoare pecum"Ivan Turbinca","Soacra cu trei
nurori" , "Capra cu trei iezi","Povestea lui Harap-alb" si multe
altele.
Jocurile cpilaresti pe care tatal le aproba cu intelepciune si umor,
sunt inlocuite cu timpul cu adevarate aventuri care il pun pe Nica in
conflict cu adultii atragand dupa sine pedepse, amenintari sau numai
spaime. Astfel mersul cu uratul, cu o recuzita improvizata si cu o
recuzita nepotrivita, smantanitul oalelor cu lapte, vizitele repetate
la mos Chiortec ciubotal, trebusoara cu canepa dupa furatul cireselor,
luarea prepelitei din cuibul ei, scaldatul, sunt intamplari terminate,
tot atate esecuri fiindca sunt evenimente de cunoastere, Nica trebuie
sa invete din toate cate ceva. Astfel piul de om in devenire afla ca
oamenii pot fi buni, harnici, generosi si intreprinzatori ...
Ion Creanga
1883 Moş Ion Roată
Ioan Roată şi Cuza Vodă
Poveste
Moş Nichifor Coţcariul
ION CREANGĂ - Fragmente
Ion Creanga - Viata literara
Opera
Povesti: ”Soacra cu trei nurori”, ”Capra cu trei iezi”, ”Punguta cu doi bani”, ”Danila Prepeleac”, ”Povestea porcului”, ”Povestea lui Stan Patitul”, ”Povestea lui Harap-Alb”, ”Fata babei si fata mosneagului”, ”Ivan Turbinca”.
Romanul ”Amintiri din copilarie”;
Povestiri: ”Mos Ion Roata”, ”Ion Roata si Voda Cuza”, ”Popa Duhu”, ”Poveste”, ”Poveste unui om lenes”, ”Inul si camesa” etc.
Nuvele: ”Mos Nichifor Cotcariul”.
Ion Creanga - viata si activitatea literara
Ion Creanga :După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul Isaia Teodorescu, zis Popa Duhu, "cuget neobişnuit de îndrăzneţ pentru vremea lui şi pentru funcţia lui socială".
Ion Creanga
Moment decisiv în viata humulesteanului stabilit în Ticau: îl cunoaste
pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui. Poetul
descopera, la o consfatuire a învatatorilor ori la vreun han iesean,
harul nemaipomenit de povestitor al lui Creanga. Devin prieteni pentru
totdeauna si petrec la vestita crâsma cu hrube Bolta Rece ori la alte
hanuri iesene.
E cea mai frumoasa amicitie din istoria literaturii române. Eminescu
îl determina sa scrie si-l introduce în cenaclul Junimii. Citeste
Soacra cu trei nurori (publicata la 1 oct. 1875 în Convorbiri
literare). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin
grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Ticau,
gustând cu placere sarmalele facute de Tinca. Era în anii 1876-1877,
înaintea plecarii fratelui Mihai la Bucuresti.
Ion Creanga - Bibliografie
1846-1853 - Istet si neastamparat, cum se autodescrie mai apoi in AMINTIRI DIN COPILARIE, Nica urmeaza scoala de pe langa biserica, avandu-l dascal pe ,,badita Vasile'', cel luat cu arcanul la oaste. Scoala era intr-o chilie facuta de sateni, la indemnul parohului Ion Humulescu. Permanentii vizitatori sositi azi la Humulesti vad nu numai muzeul din casuta, dar si biserica sau drumul spre Ozana, unde se scalda Ionica.
Ion Creanga
Dupa Soacra cu trei nurori, Creanga publica în Convorbiri literare: Punguta cu doi bani, Danila Prepeleac, Povestea porcului, Mos Nechifor Cotcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Amintiri din copilarie (primele trei parti, a patra fiind postuma), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Mos Ion Roata si Mos Ion Roata si Voda Cuza, apar în alte publicatii.
Ion Creanga - copilul si imaginea copilariei
Naratiunea se inchide in acesta parte pentru a studia din interior acest miracol, familia,din care se distingea “hotul’ de Nica. Satul devine astfel un univers al jocurilor “pline de hazul si farmecul copilariei”. De aceea nu intamplator “nazdravaniile”lui Nica sunt concentrate in partea a ||-a a seriei.
Ion Creanga
1846-1853 Istet si neastâmparat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilarie, Nica urmeaza scoala de pe lânga biserica, avându-l dascal pe "badita Vasile" (Vasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Scoala era într-o chilie facuta de sateni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanentii vizitatori sositi azi la Humulesti vad nu numai muzeul din casuta, dar si biserica sau drumul spre Ozana, unde se scalda Ionica.
Apoi, cum desprindem din harta alaturata, mama Smaranda îl da în primire tatalui ei David Creanga (bunicul lui Nica). Acesta îl duce, împreuna cu fiul sau mai mic Dumitru, tocmai pe Valea Bistritei, la Brosteni, unde învata cu un profesor, N. Nanu, pâna la episodul hazliu cu râia si caprele Irinucai.
Ion Creanga
Opera lui Creanga este realizata cu ajutorul naratiunii si dialogului care incanta sufletul omului la orice varsta, dar mai cu seama, pe cel al copilului. Ea este o creatie artistica si proiecteaza ruralitatea materiei in imaginea literara, coexistand in acelasi timp in fictiune si in realitate. In povestile si povestirile sale sunt satirizate cu lirism si umor moravurile si lacunele fiintei umane: lenea, prostia, lacomia, credulitatea si multe altele.
Rezumatul romanului Ion
Rezumatul romanului Ion - Inceputul - Se precizieaza locul actiunii, satul Pripas, situate in aproiere de oraselul Armadia, langa raul Somes, in zona Bistrita-Nasaud. Rezumatul romanului Ion
Dupa melci de Ion Barbu
Aici, fantasticul desemneaza un univers al imaginatiei infantile, creat prin invocarea lumii magice, nepatrunse. O data cu venirea serii, din orizontul intunecat, misterios, al lumii, apar fiinte infernale, "nazdravana de padure", "capcauni", pe care ii privesc piezis "ochi bubosi", ca in tablourile suprarealiste. Toate epitetele sugereaza deplasarea spre sarja, spre baroc, prin acel principiu binecunoscut, "eblouir Ies yeux": "Nazdravana de padure/ Jumulita de secure,/ Scurt, furis/ inghitea din luminis./ Din lemnoase vagauni,/ Capcauni/ ii vedeam piezis/ Cum casca/ Buze searbade de iasca;// Si intorsi/ Ochi bubosi/ innoptau sub frunti pestrite/ De paroase,/ De barboase/ Joimarite".
Ion - povestirea subiectului
5.Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului Herdelea de 23 de ani, vin la petrecerea oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun prieten al său, la care Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc.
Caracterizare - Ion
Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol.
Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut, apoi o vede pe Florica mai frumoasa ca oricand fata vaduvei lui Maxim Oprea. Desi ii era draga Florica, Ion este constient ca Ana avea locuri si case si vite multe. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. Iute si harnic ca ma-sa, chipes, voinic dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si bocotanii satului ca Vasile Baciu. Cand acesta ii zice fleandura, sarantoc, hot si talhar, Ion se simte biciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. De la inceput Ion este sfasiat de doua forte, glasul pamantului si glasul iubirii, cazand victima acestor doua patimi.
Ion Creanga referinte critice
A fost numit invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi de profesorul sau, Titu Maiorescu si a colaborat la elaborarea de manuale scolare (Abecedar, Invatatorul copiilor, Metoda noua de scriere si cetire, Povatuitorul la cetire prin metoda fonetica, Geografia judetului Iasi). A fost exclus din randurile clerului si din invatamant in 1872, pentru comportament neadecvat. Post-mortem, in 1993, a fost reprimit in cler.
Ion Creanga repere critice si studii
Referat despre Ion Creanga repere critice si studii
N. I. Russu ( Basmele lui Creanga, 1929, 19):,, Personajele din Harap- Alb se intrupeaza in carne si oase de oameni intregi si vii cu caractere individualizate, nu numai in insusirile extraordinare, dar si- n exteriorul, in temperamental, in alcatuirea sufleteasca speciala a fiecaruia. Harap- Alb este cel mai puternic basm a lui Creanga[…] atinge perfectia desavarsita.[..] In Mos Nechifor Cotcariul dintr- o aventura amoroasa ignobila, Creanga a stiut sa evoke poezia superba a unei idile erotice in mijlocul naturii primavaratice.’’
Ion I. C. Bratianu
După moartea sa acuzaţiile s-au diminuat, dar şi numele lui Ion I.C. Brătianu a fost pomenit tot mai rar. Frământările din sânul Partidului Naţional-Liberal, sciziunile repetate, confruntările politice au determinat ca cei care aveau datoria în primul rând să-i perpetueze numele şi opera să devină tot mai reticenţi în evocarea marelui înaintaş, mărginindu-se la manifestări ocazionale, festiviste, de circumstanţă.
Medie note: 8.89 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?