La hanul lui manjoala rezumat
La hanul lui Manjoala - comentariu
Descrierea personajului e legata de un anumit conservatorism al legendelor locului:pentru cei din jur,cucoana este”frumoasa,voinica si ochioasa”,tinuse un barbat,iar acesta murise in imprejurari inexplicabile. Pare o femeie fara varsta care nu se supune trecerii timpului ”Niciodata insa de cand o cunosteam si-o cunosteam de mult:trecusem pe la hanul lui Manjoala de atatea ori ,inca de copil,pe cand traia raposatul taica-miu,ca pe acolo ti-era drumul la targ- niciodata nu mi se paruse mai placuta…”.Tanarul este atras de feminitatea strasnica a Marghioalei intr-o confuzie launtrica generate de frumusetea femeii si de necesitatea de a ajunge la timp la casele popovnicului Iordache:”M-am apropiat pe la stanga ei,cum era aplecata spre vatra,si am apucat-o peste mijloc;ajungand cu mana la bratul ei drept,tare ca piatra,m-a-mpins dracul s-o ciupesc.”.Limbajul ambiguizeaza si mai mult atractia erotica tulbure:tanarul,cuprins de elarul varstei,incearca sa afle ce e in spatele acestui ...
I.L.Caragiale - La hanul lui Manjoala
Incipitul, sub forma monologului interior, conţine informaţia exactă referitoare la timpul şi spaţiul real şi anume că mai este „un sfert de ceas până la hanul lui Mânjoală..”.Nuvela debutează cu planul real, prin monologul naratorului care este şi personaj în ipostaza călătorului, această operă fiind printre puţinele opere ale lui Caragiale în care naraţiunea este la persoana I.
La hanul lui Manjoala - Ion Luca Caragiale
Dand calul unui argat, călătorul este intmpinat cu bucurie de cucoana Marghioala:”-Bine-aţi venit, coane Fănică”, fiind şi singura dată cand se specifică numele personajului.Apoi ea dă poruncă să-i aşeze masa in odaie şi călătorului i se pare mai frumoasă ca niciodată.O ştia de cand era copil, dar intre timp crescuse, se făcuse un „tanăr curăţel şi obraznic, mai mult obraznic dect curăţel” şi indrăzneşte să o ciupească şi să-i spună ce ochi frumoşi are.Este şi prima sugerare a tentaţiei la care este supus omul de către forţele malefice.Spre surprinderea acestuia, cocoana Marghioala ştia că el trebuia să se logodească şi-l mustră pentru obrăznicie.Odaia in care il duce hangiţa este curată şi cochetă, totul este „alb ca laptele”, miroase a mere şi a gutui.Aşezandu-se la masă tanărul vrea să se inchine dar observă că nu exista nici o icoană in incăpere, despre care hangiţa ii spune că nu ar folosi ...
La hanul lui Manjoala - momentele subiectului
Călătorul zăreşte „ca la o bătaie de puşcă” luminile hanului lui Manjoală si isi aminteşte că omul murise de vreo cinci ani lăsănd afacerile nevestei sale, Manjăloaia, o „femeie zdravănă”,pe care gura lumii o bănuia de farmece.Se manifestă aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de la el la alţii.
Paralela intre La conac si Hanul lui Manjoala
Referat despre Paralela intre La conac si Hanul lui Manjoala
Personajul narator in ipostaza calatorului ne da de inteles ca Manjoala a murit in urma cu 5 ani , acum ocupandu-se sotia acestuia de local ,dandu-se de inteles locul de popas incotro se indreapta,spre Hanul lui Manjoala
Intamplarile scapa logicii firesti-planului real-si se inscriu intrun cadru fantastic:doi frati se duse intr-o noapte sa prade hanul impreuna cu alti doi talhari.Unul dintre ei “al mai voinic, om cat un taur” cand a ridicat toporul sa sparga usa a picat jos si a murit,iar celalalt frate al sau a amutit.Cei doi talhari care-I insoteau l-au pus pe mort in spinarea lu frate-sau cu gandul sa-l ingroape undeva departe,dar cand sa iasa din curtea hanului,”Manjoloaia”a deschis fereastra si a inceput sa strige “hotii”.Acestia speriati de moarte au luat-o la fuga lasand acolo “mortu cu frate sau mort in carca”
Toata lumea stia ca mutul poate vorbi,insa cand a inceput interogatoriul ...
La tiganci - nuvela fantastica
Tigancile s-au stabilit in Bucuresti de 21 de ani (adica de 3 ori cate 7), semn al perfectiunii , al creatiei perfecte. Aceste indicii sunt ignorate de Gavrilescu care nu poate face diferenta dintre realitate si fantastic. Amestecul de real si mitic va conduce la ambiguitate, personajul fiind derutat pe parcursul intregii nuvele.
La tiganci timpul nu are limite, asadar acest loc sacru dispune de atemporalitate “Avem timp. Nu e nici trei.”. Gavrilescu va fi prins intr-un joc pe care nu-l cunoaste. Cele trei fete il atrag intr-o hora care in folclorul romanesc reprezinta jocul ielelor. Deoarece este incapabil sa deosebeasca cele trei fete prin etnie, el este condamnat sa strabata un labirint, nu insa inainte de a cunoaste experinta onirica.
Relatiile dintre doua personaje dintr-un text narativ - La hanul lui Manjoala
În epilogul nuvelei, Fănică, aşezat la casa lui, stă de vorbă ”într-o seară de iarnă” cu socrul său despre coana Marghioala care sfârşeşte îngropata sub jăratic, în urma unui incendiu de la han, aşa cum sfârşesc vrăjitoarele, condamnate să ardă în focul iadului pentru farmecele şi îndeletnicirile lor diavoleşti. Iordache este convins că atracția pe care o exercită hangiţa asupra tinerilor (şi el trecuse printr-o întâmplare asemănătoare) se datora farmecelor ei de vrăjitoare, dar eroul este sceptic. Replica acestuia din urmă, ”Ei, aş! am zis eu” ascunde o ironie care este, fără îndoială, şi a scriitorului.
Nuvela fantastica La hanul lui Manjoala de I.L.Caragiale
Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei "Am cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme.." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si impreuna cu expresiile din limba vorbita, confera stilului o oralitate sugestiva.
Hanul Ancutei
După ce s-a prezentat, călugărul i-a narat comisului că atunci când o să se întoarcă în munţi o să facă o rugăcine pentru comis . Ei au ciocnit pentru moş Zaharia fântânarul şi pentru moş Leonte spunând că acesta e om învăţat şi ştie să citească în cartea de zodii. Apoi şi pentru badea Gheorghiţă , vătaful de cărăuşi al cneazului Cantacuzin.
Părintele Gherman s-a oprit o clipă şi i-a mulţumit Ancuţei pentru vin. Scimnicul povesteşte că acolo în munţi cresc puţine oi şi vite. Pe deasupra uneori vin urşii şi le distrug mica avere. Răzeşul i-a spus părintelui că dacă nu ar avea atâtea treburi ar veni şi el la biserica Sf Haralambie. Monahul a exclamat că l-a văzut pe Haralambie care era un arnăut domnesc. Gherman le-a mai narat că părintele Haralambie a fost omarât pe 15 august la moşia lor. Gheorghie ...
Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveni
” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii , de impulsuri si trairi.Semnificativ este faptul ca in imprejurari oarecum similare, peste timp,cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel.Ca si mama sa , Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”.
Arta narativa in Hanul Ancutei
Cu toate acestea, pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri, sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun.”.
Hans Christian Andersen
Începând cu anul 1822, Andersen a publicat poezii, proza si a produs
piese de teatru. Primul sau succes a fost "O calatorie de la Canalul
Holmen la capatul rasaritean al Insulei Amager in anii 1828 si 1829"
(1829), o povestire fantastica în genul celor scrise de autorul german
E.T.A. Hoffmann.
Hanul Ancutei - M.Sadoveanu
4. Fantana dintre plopi –povestita de capitanul Neculai Isac
Intamplarea se petrece in tineretea sa, cand poposea la han, cu vin. Cand se plimba prin padure, ajunge la corturile unor tigani. Aici o vede pe Marga, o tigancusa frumoasa si ii da un banut. Acesta se indragosteste de ea. Ei aveau ca loc de intalnire fantana dintre plopi. Barbatul este inselat, pentru ca fata erea pusa de tigani sa se intalneasca cu Neculai deoarece aveau de gand sa il jerfuiasca. Fata insa ii spune ce aveau de gand. Nu apuca insa sa plece pentru ca tiganii il ataca. Acesta este ranit in ochiul drept, dar reuseste sa ii alunge pe hoti,
Degetica de Hans Christian Andersen
Degetica
Era odata o femeie saraca care a gasit o fetita cat degetul de mare careia i-a spus Degetica. Ea avea un pat facut dintr-o coaja de nuca si un lac care era o farfurie cu apa.
Intr-o noapte o broasca intra si o fura pe Degetica cu tot cui patul din coaja de nuca. Broasca o intreaba pe Degetica daca vrea sa se marite cu fiul ei ,care era foarte urat, insa Degetica refuza si este dusa pe o frunza de nufar care a fost ajutata de pesti care au ros tulpina nufarului. Degetica plutea dar pana la urma ea se agata de picioarele unei muste care o duce pe Degetica intr-o dumbrava. Acolo intalneste o pasare care se lovise cand zbura. Atunci a fost luata de o familie de cartite care au ajutat pasarea si a putut sa zboare cu degetica inapoi acasa.
Hanul Ancutei
Intrand in sala tronului unde se afla domnitorul mare i-a fost mirarea cand a vazut ca boerul de la han si voda erau una si aceasi persoana.La inceput se apleca milos ,parca cu teama da cand a vazut ca domnitorul era destul de vesel a prins curaj si ia povestit necazul , aratanu-i actele .voda se hotaraste sa-i faca dreptate si il intreaba cum ar fi fost daca nu-i facea dreptate. comisul ionita indraznet a raspuns ca arfi ramas cum a spus ,iapa fiind afara.
Hanul Ancutei - demonstratie
In viziunea lui Sadoveanu, civilizatia Ardealului este o civilizatie
net superioara celei din Occident, pentru ca oameni sunt niste
arhetipuri ce nu sau lasat schimbate de vreme.
Hanu-Ancutei - loc de legenda si popas
Natura si cadrul rustic sunt nelipsite din opera sa. Firea oamenilor este tãcuta, inchisã, înãbusind dureri,umilinte sau nedreptãti nemeritate.
Natura si hanul sunt umanizati, hanul devenind un personaj, care exprimã tristete, mâhnire, înstrãinare, singurãtate si obosealã. Acesta, cu atmosfera sa de sigurantã, oferã un refugiu atât in plan fizic, cât si moral cãlãtorilor care poposesc aici.
Gengis Han - primul imparat mongol
In 1162, copil fiind, urmand tatalui sau, care fusese ucis de tatari, devine conducator al tribului sau. Refuzand a fi condus de catre un copil clanul sau il abandoneaza. Isi petrece urmatorii ani cu familia sa, urmand un mod de viata nomada. In aceasta perioada, popoarele nomade ale Asiei Centrale sunt impartite si usor manipulate de catre cele statornice, conduse de monarhi puternici, precum cei din dinastia Jin, in Nordul Chinei. Aliat al chinezilor, tanarul Temujin participa la luptele impotriva tatarilor, cel mai puternic popor mongol. Punand bazele unor prietenii puternice cu sefii clanurilor mongole, acesta reuseste dupa o serie de razboaie si aliante sa devina conducatorul mongolilor ( 1206). Astfel ia nastere Mongolia. Temujin primeste titlul de Gengis Han («Sef Suprem») de la un consiliu de conducatori, numit khuriltai. Cuvantul „Gengis”, in limba turca, inseamna „ocean”. In activitatea sa de nou imparat, dezvolta un sistem militar, bazat pe sistemul zecimal, armatele ...
Medie note: 8.74 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?