La mijloc de codru apartenenta la genul liric
Rapsodia Padurii de Nicolae Labis - Apartenenta la genul liric
Nicolae Labiş este un scriitor postbelic care a cântat frumuseţile naturii, dar şi-a terminat cariera devreme.
Opera literară este o creaţie lirică deoarece autorul, prin vocea e-ului poetic exprimă direct sentimente de admiraţie şi încântare fata de frumuseţile naturii.
Mijloacele artistice folosite sunt imagini vizuale: ,fPrin arborii de plumb isi cerne luna", auditive: „Si-n cadentari neregulate-i cânta", si motorii „ Parau! unde vinete-si frământa".
Figurile de stil sunt variate cu ajutorul cărora se realizează imaginile artistice amintite.
Titlul poeziei este o metafora, sugerând cântecul armonios al codrului, dar si mişcarea controlata, aproape armonioasa a elementelor naturii.
Modul de expunere predominant este descrierea prin care e-ul poetic infatiseaza caracteristicile acestui peisaj printr-o suita de imagini artistice.
începutul poeziei formează o ...
Nicolae Labis
Întâii ani de viaţă ai copilului stau sub semnul cunoaşterii realitaţii înconjurătoare şi al patrunderii în lumea fascinanta a basmului. Printr-un complex fenomen de participare, Nicolae Labiş a receptat cu o aviditate uluitoare, similară cu aceea a lui Mihail Sadoveanu, copil - natura Moldovei de la o vârstă neînchipuit de fragedă.
Nicolae Labis a început şcoala în satul natal, ca elev al mamei sale care nu îl răsfăţa deloc la orele de curs. Clasa a III a a urmat-o, în anul şcolar 1944-1945, la şcoala din satul Văcarea, comuna Mihăileşti. Aici se refugiase în vara anului 1944, Profira Labiş cu copii şi două din rudele sale, după un drum plin de peripeţii, cu căruţa la Fălticeni, apoi cu trenul prin Ploieşti spre Câmpulung-Muscel. În luna mai 1945, familia Labiş s-a reîntors la Poiana-Mărului, unde elevul Nicolae Labiş va continua clasa a IV-a, în anul şcolar 1945-1946.
Orientarile operei lui Nicolae Labis
Nicolae Labis
Exista valori,cele mai multe,care traiesc sub o aparenta inselatoare si trebuie vocatie si intuitie spre a le anticipa destinul si exista valori,mai putine si poate mai mari,care au in ele insele puterea de a-si crea aparenta, suprafata si de a se manifesta prin ele.Labis apartine acestei a doua categorii;el nu trebuie descoperit,ci,intr-un mod foarte simplu,vazut.
Labis apare intr-un moment in care vechile valori si structurile de mare stabilitate care justificau nu numai poezia dar si intelegerea ei,erau puse in discutie,iar dezagregarea lor parea un fenomen natural.Vechea poezie parea inadecvata scopurilor revolutiei si noii ideologii si,in raport cu schimbarile violente si cu prabusirile spectaculoase,parea iesita din uz,artificiala.Numai varfurile literaturii,valorile absolute:Eminescu sau Bacovia rezistau asaltului pornit din toate directiile.In aceste conditii,experienta lui Labis rezuma nazuinta de recuperare a esentei poeziei,a lirismului si cauta acele ...
Moartea caprioarei - Nicolae Labis
Poezia "Moartea caprioarei" se proiecteaza pe fundalul secetei cumplite de dupa al doilea razboi mondial, care transforma peisajul terestru, vazut prin ochii unui copil stapanit de foame, in unul cu aspect desertic, selenar, de pe care se inalta flacari infernale: "Seceta a ucis orice boare de vant./ Soarele s-a topit si a curs pe pamant./ A ramas cerul fierbinte si gol./ Ciuturile scot din fantana namol./ Peste paduri tot mai des focuri, focuri,/ Danseaza salbatice, satanice jocuri."
Fulg - Nicolae Labis
Poezia lui Nicolae Labiş este muzicală şi totodată picturală . Adjectivul cu valoare stilistică de epitet „scăpărătoare” , substantivul „ninsoare” , verbul „lumina” transmit sugestiv culoarea albă a iernii . Fulgul de nea este personificat şi capătă semnificaţia copilăriei , poetul adresându-i-se , îl numeşte când „minune” , când „făptură” . Măsura versurilor de 7-8 silabe , rima încrucişată , în care al doilea vers rimează cu ultimul din catren , ritmul trohaic conferă o plăcută muzicalitate poeziei .
Baltagul apartenenta la roman
Tema centrala - reconstituirea vietii arhaice a locuitorilor de la munte in Moldova, la inceputul secolului XX, avand in prim-plan cautarea si cunoasterea adevarului, se imbina cu alte teme secundare precum: initierea, calatoria, iubirea, cautarea adevarului, moartea, ilustrand o lume obiectiva care, transfigurata artistic, devine omogena, coerenta, plina de sens.
La mijloc de codru
Marele nostru poet Mihai Eminescu a fost un mare iubitor al naturii inca din copilarie. In multe din poeziile sale intalnim tema naturii ingemanata cu tema iubirii. O astfel de poezie este si " La mijloc de codru...".Prezenta genului liric in text este exprimata prin imaginile artistice vizuale si dinamice, construite cu ajutorul epitetelor, al personificarii. Prin aceste imagini sunt exprimate sentimentele de iubire fata de natura si fiinta iubita, admiratie, bucuria de a trai, dar si nelipsita de melancolie eminesciana.
Baltagul de Mihail Sadoveanu - apartenenta operei la genul epic
Fiind un roman, acţiunea este complexă, iar structura este mai complicată decât la povestire sau la nuvelă. În cele şaisprezece capitole, precedate de o legendă fascinantă, sunt povestite, în principal, acţiunile Vitoriei Lipan de a afla adevărul despre absenţa soţului ei şi de a împlini dreptatea, prin pedepsirea răufăcătorilor. Specific romanului este şi conflictul interior al eroinei, ilustrat prin zbuciumul profund al sufletului ei chinuit de incertitudine, în care se manifestă un drum lăuntric sinuos, de la nelinişte la adevăr, numit labirint interior, care conturează un personaj mult mai complex decât în povestire sau nuvelă.
Romanul se deschide cu o legendă, pe care Nechifor Lipan o spunea la cumetrii şi nunţi, de la care era nelipsit în vreme de iarnă şi povestea îi vine în minte nevestei lui, Vitoria, din memorie afectivă, care înseamnă că amintirile despre soţul ei vin dintr-o profundă şi tainică legătură sufletească ...
Lacul - demonstratie opera lirica
Antepunerea epitetului personificator „blandei (lune)” plaseaza descrierea in noapte, conferind iubirii o nota de mister, de taina de nepatruns. Prezenta asonantei (repetitia vocalei „u”) amplifica misterul, iar aliteratia (repetitia consoanelor „pl” si „bl”) accentueaza armonia si iubirea nocturna. In acest timp, incantarea si extazul create de acest vis de iubire sunt sugerate de verbul „sa plutim” si de prezenta substantivului „farmec”.
Demonstratia apartenentei unui text literar la genul liric - epic
FORMULE DE UTILIZAT:
•In opera (poezia, creatia, opera literara, ca-podopera, scrierea, poemul, pastelul, doina, imnul, oda etc.) „X” , poetul (scriitorul, au-torul, artistul, creatorul,autorul anonim, etc.) descrie, exprima, prezinta, creeaza, infatiseaza, ilustreaza etc.) ... urmeaza enuntarea ideii de baza a continutului (tema, aspectul general de viata la care se refera.
Eul liric in poeziile - Lacul, Izvorul noptii si Emotie de toamna
Printre operele literare in care se remarca prezenta directa a autorului se numara si poeziile Lacul, de Mihai Eminescu, Emotii de toamna, de Nichita Stanescu si Izvorul noptii, de Lucian Blaga.
Izvorul noptii - demonstratie gen liric
Poezia debuteaza cu un substantiv in vocativ “Frumoaso”, ce constituie un singur vers si este izolat de restul textului prin virgula.Pronumele personal “ti-“, generalizeaza , ceea ce arata ca oricine poate fi in ipostaza de indragostit.Epitetul cromatic “ochii asa de negri” simbolizeaza misterul si profunzimea sentimentelor.Iubita e prezenta in text prin substantivul “poala ta”, care arata locul de visare al indragostitului.Metafora “lumina mea” sugereaza caldura si dragostea pe care o simte indragostitul.Poezia incepe si se incheie cu adresarea directa,deci se bazeaza pe confesiunea lirica.
Lirismul se naste din structura textului.Poezia “Izvorul noptii” de Lucian Blaga este alcatuita dintr-o fraza si o propozitie dezvoltata.
Emotie de toamna - demonstratie opera lirica
Titlul poeziei este o metafora, prin care eul liric isi exprima teama profunda pentru o iubire pe cale de a se sfarsi, starea de amaraciune provocata de o dragoste aflata in pragul destramarii. Astfel , cuvintele ,,emotie” si ,,toamna’’ nu se refera la anotimp ci la trairile interne ale eului liric provocate de stingerea treptata a iubirii , conditia in care se afla un suflet ,,desfrunzit” .
Ca orice opera lirica si poezia ,,Emotie de toamna” se caracterizeaza printr-o accentuata subiectivitate , deoarece realitatea este prezentata si infatisata potrivit sensibilitatii eului liric . Astfel , eul liric isi exprima in mod direct senimentele determinate de o iubire tulburata de scurgerea nemiloasa a timpului .
Valorificarea resurselor expresive ale limbii , prin folosirea unui limbaj figurat si armonios , concretizat in imagini artistice si figure de stil , menite sa-l emotioneze si sa-l sensibilizeze pe cititor . Astfel , afirmatia aparent banala ,,a venit toamna” ...
La Tiganci - apartenenta la specie
La Tiganci - apartenenta la specie - Opera s-a, creata de-a lungul a sase decenii, cuprinde nuvele, romane(„Isabelle si apele diavolului” – (1929), „Maitreyi”- (1933), „Maitreyi” si „Santier”), piese de teatru, literatura memorialistica, lucrari de indianistica, mitologie, folclor, etnografie, sociologie, antropologie, studii de istorie a religiilor(„Tratat de istorie a religiilor” – Paris, (1949) si „Istoria credintelor si ideilor religioase”).
Genul prunus
Fructele sunt drupe de dimensiuni, forme, gust, aroma si culori foarte diferite. In tara noastra sunt considerate valoroase soiurile cu fructe mijlocii(35-40 g) cu pielita colorata unicform in vanat-inchis si acoperite cu un strat fin dar persistent de “pruina” cu gust placut si aroma fina, samburele mic si neadernt la pulpa.
Medie note: 7.95 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!