La tiganci nuvela fantastica demonstratie
La tiganci - nuvela fantastica
Referat despre La tiganci - nuvela fantastica
Mircea Eliade va aduce ceva nou in specia literara denumita nuvela fantastica. Fantasticul eliadesc are radacini mitice, fiind creat pe simboluri esentiale. Pentru evidentierea elementelor fantastice, Eliade considera Bucurestiul (locul natal), ca fiind perfect, el reprezinta un”oras al melancoliilor”, o “geografie sacra”, “centrul unei mitologii inepuizabile”. In acest spatiu al realitatii mitologizate, se desfasoara actiunea din majoritatea scrierilor fantastice ale lui Eliade.
Fantasticul este o categorie estetica care se realizeaza prin redarea, recrearea lumii dintr-o perspectiva imaginara. Intr-o opera fantastica realul este imbinat cu o latura ireala. Straniul este construit prin intermediul unor evenimente care vor schimba destinul personajului central. Teme fantastice des intalnite: parasirea timpului prezent, existenta ...
La tiganci - prezentare generala
Secvenţa VIII începînd cu intrarea definitivă a eroului la ţigănci unde nimic nu se schimbase. Baba îl aşteapă, îl recunoaşte, îi ia vama, îi arată din prag casa cea mare rostind nişte cuvinte oraculare: "vezi să nu te rătăceşti", "să te ţii drept pe coridor şi să numeri şapte uşi şi cînd ajungi la a şaptea să baţi de trei ori şi să spui: eu sunt, m-a trimis baba".
Fantasticul - La tiganci
Nuvela fantastică este o specie epică în proză, cu o construcţie riguroasă, angrenând două planuri narative, în care evoluează un personaj aflat în imposibilitatea de a da o explicaţie întâmplărilor. Nuvela fantastică are o temă, motive, conflict, relaţii temporale şi spaţiale specifice.
Proza lui M. Eliade transfigurează artistic noţiuni precum mitul, hierofania (manifestarea sacrului în profan), ieşirea din timp, relaţia realitate-iluzie. Totodată, în interpretarea operei lui Eliade, esenţială este mărturisirea acestuia, conform căreia camuflarea fantasticului în cotidian ete cheia de boltă a scrierilor sale de maturitate.
La tiganci - argumentare nuvela fantastica
Un lucru sugestiv e reprezentat în poveste de setea care îl stăpâneşte pe Gavrilescu. El nici nu ţine seama de sfatul de a nu bea prea multă cafea, iar apoi îşi potoleşte setea cu apă. Setea lui Gavrilescu poate simboliza suferinţa ce defineşte condiţia umană. Potolindu-şi setea, Gavrilescu depăşeşte această condiţie, nu întâmplător momentul este legat de ajungerea într-un alt spaţiu. Experienţa sa poate însemna o alunecare în moarte, fapt sugerat prin draperia care îl înfăşoară ca un giulgiu.
Continuând pe acest fir, cafeaua simbolizează „apa moartă”, motiv prezent şi în basmele populare şi se leagă de somnul în care cade Gavrilescu după ce este învârtit în hora fetelor. A nu dormi înseamnă a rămâne treaz în lumea spiritelor. Gavrilescu nu are această putere, astfel că somnul său simbolizează ignoranţa sau chiar moartea.
La Tiganci - apartenenta la specie
Conceputa la Paris in 1859, nuvela intitulata “La ţigănci” se încadrează in suita literaturii fantastice care continua tradiţia unui fantastic romanesc regăsit in basme: proza eminesciana (“Sărmanul Dionis”) şi in povestirile lui Caragiale (“La hanul lui Monjoala”).
La tiganci - Mircea Eliade
La tiganci - Mircea Eliade.Aceasta intruziune a unei „alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce sa intampla de fapt, sa gaseasca o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.
La tiganci
Incadrarea operei:Nuvela “La tiganci”, de Mircea Eliade a fost scrisa la Paris si publicata la Madrid, in revista “Destin”. In Romania a fost publicata in revista “Secolul XX”, fiind inclusa mai tarziu in volumul “La tiganci si alte povestiri”.
Nuvela fantastica La hanul lui Manjoala de I.L.Caragiale
Tema nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei, care-i intoarce din cale, tulburandu-le mintile tinerilor flacai, scotand la suprafata dorinte ascunse; odata iesiti din cercul magiei diavolesti, tinerii isi reiau fagasul normal al vietii.Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul si spatiul real, si anume ca mai este "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala..". Incercarea de a masura timpul se dovedeste inutila dup ce eroul intra in sfera de influenta a coanei Marghioala.
Asemanari si deosebiri dintre 2 tipuri de nuvela - istorica si psihologica
Asemanari si deosebiri dintre 2 tipuri de nuvela - istorica si psihologica - O prima analogie e oferita de insusi faptul ca se trateaza de nuvela dincolo de specificul ei,istorica sau psihologica.Plecand de la acest aspect,dela definitia speciei literare vizate,se observa ca in ambele opere ''Al Lapusneanul si In vreme de razboi'',atentia se concentreaza asupra personajului principal.Asemanari si deosebiri dintre 2 tipuri de nuvela - istorica si psihologica
Sarmanul Dionis - nuvela fantastica
Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca si în poezie si în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri. Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci si una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît si idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris si proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara.
Demonstratie Doua loturi
In scurt timp insa cetateanul turmentat recupereaza scrisoarea si o preda destinatarului.Astfel conflictul se stinge iar Agamita Dananache iese invingator in alegeri.Opera are si un numar mare de personaje care sunt tipuri umane ce nu evolueaza psihologic si nu pot fi incadrate in categoria personajelor positive.
Alexandru Lapusneanul - nuvela romantica
Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. Principalul conflict, exterior, este de ordin politic: lupta pt putere intre domnitor si boieri.
Baltagul - demonstratie ca e roman
Din sapte copii cu cati ii daruise Dumnezeu, mai traiau doar doi:o fata, Minodora, trimisa spre crestere si educatie la Manastirea de maici de la Varatec, sip e care tatal o “dezmierda” mai mult, si un flacau, gheorghita, botezat asa dupa numele celalalt al tatalui sau, pe care Victoria il soptea “ in clipele de taina”.In lipsa tatalui, baiatul, baiatul fusese trimis la Jijila, pentru a supraveghea randuielilor turmei, alaturi de baciul Alexa.
La tiganci
Mircea Eliade si-a impus sa cunoasca limba si cultura indiana, dar si practica yoga prin experienta proprie, precum si tantra. L-au interesat tehnicile meditatiei si fiziologia mistica. Experienta din India se gaseste in eseurile lui Mircea Eliade insa si in operele:”Nopti la Serampore”(1940), „Maitreyi”(1933), „Izabel si apele diavolului”(1930), „Secretul doctorului Honigberger”(1940).
D-l Goe - demonstratie schita
Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard. Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: „peronul din urbea X”, coridorul si cupeul trenului. Actiunea se petrece pe dat de 10 mai.
Fantasticul in literatura romana
Fantasticul in literatura romana - Îngroziţi de toate acestea oamenii apelează la practici spirituale străvechi pentru a-şi apăra animalele. Astfel şapte sate de la poalele Sturului se sfătuiesc şi ajung la concluzia că e o „boală de urs”, în spatele căreia se afla Necuratul. Căutând din casă în casă, într-un cătune uitat de lume, găsesc un om bătrân, care însă credea în practicile sale magice. Acestuia i se zicea „căciulă împletită” pentru că avea pe cap o căciulă moştenită de mult, ca semn al dacilor liberi şi de neam. Bătrânul zice că va curăţa muntele de „spurcăciuni” şi se transformă într-un tânăr voinic.
El ajunge la munte, cu cele trebuincioase fluier şi cimpoi. Ajuns la stână, stinge focul aprins cu chibrituri şi face altul prin frecarea a două lemne. Astfel lumea trebuia să ...
Conceptul operational nuvela fantastica referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat
Nuvela - specie epică de întindere medie, mai mare decât povestirea şi mai mică decât romanul; - există un singur plan narativ: acela al profesorului de pian Gavrilescu, prototip al insului obscur şi ratat în plan profesional şi sentimental, care are revelaţia sacrului (hierofanie) prin pătrunderea în alt spaţiu decât cel real, guvernat de alte legi decât cea a timpului ireversibil.
Medie note: 8.36 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?