Luceafarul structura

Luceafarul de Mihai Eminescu - comentariu literar

● Alături de izvoarele folclorice şi de motivul Zburătorului, Mihai Eminescu a mai folosit izvoare filozofice, având ca sursă de inspiraţie lucrarea „Lumea ca voinţă şi reprezentare” a lui Arthur Schopenhauer ,de unde a preluat viziunea antitetică dintre omul obişnuit şi omul de geniu, dar şi elemente din filozofia lui Kant şi Hegel.
●Motive mitologice preluate din sistemul de gândire al filozofilor greci Platon şi Aristotel, din „Poemele Vedelor” aparţinând filozofiei indiene şi din mitologia creştină, mai ales noţiunea de „păcat originar” şi viziunea cosmogoniei creştine şi a apocalipsei.

Cosmogoniile

Opera lui Eminescu este deosebită prin felul in care cunoştinţele de astronomie, fizică şi filozofie ale poetului sunt transformate cu măiestrie în imagini artistice. Un foarte bun exemplu pentru aceasta ar fi secvenţele cosmogoniilor din “Scrisoarea I” şi “Luceafărul”.

Luceafarul de Mihai Eminescu

Închis în magnifica lui strălucire şi unitate refăcută după care a tânjit cu o dureroasă şi dramatică sete cât a fost pe pământ, adică în sfârşire, fragmentare şi imperfecţiune, Eminescu oferă în cultura românească unul din cele mai izbitoare exemple şi argumente pentru descompunerea unei creaţii care depăşeşte puterea de cuprindere a minţii noastre omeneşti, în părţile ei constitutive:”LUCEAFARUL”.

Luceafarul - geniu eminescian

Dupa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem alegoric: 'daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte dar n-are nici noroc'. Problema geniului este privita din perspectiva filozofului Schoppenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesibila numai omului de exceptie, capabil sa depaseasca sfera subiectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu-se in sfera obiectivului.

In plus, preluind date din mitologia greaca, indiana si crestina, Eminescu le confera sensuri filozofice adanci si noi, in cadrul contextul. Versurile poemului, distribuite in 98 de catrene, sunt organizate intr-o structura compozitionala armonioasa sustinuta de cele doua planuri (universal-cosmic si uman-terestru), care tind unul spre celalalt si se interfereaza uneori in cele patru tablouri.

Forma poemului e narativ-dramatica, datorita formulei ...

Luceafarul - geneza poemului

Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului
poetic eminescian. Întâlnim toate marile teme, motive ale creaţiei
marelui poet: geniul, dragostea, natura, demonul, titanul, filozofia,
cadrul nopturn, elementul neptunic.

Luceafarul - studiu critic

G.Calinescu consideră că Luceafărul nu avea aşa un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu. El consideră Luceafărul vârful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici.

Luceafarul

Luceafarul

Luceafarul are ca tema conditia geniului si pentru aceastra Eminescu face o alegorie versificand un basm popular „Fata din gradina de aur”. Despre geneza si tema poemului vorbeste insusi Eminescu. Eminescu insa aduce modificari substantiale basmului.E printre putinele basme care nu are happy end de aceea Eminescu modifica finalul fiind mai putin brutal.In basmul popular se vorbeste despre o fata frumoasa care este izolata intr-un castel.

Luceafarul

In cea de-a treia parte a poemului este prezentata calatoria interstelara a 'Luceafarului' si dialogul lui cu Demiurgul. Hyperion apare deci, ca forma individualizata a absolutului, in timp ce creatorul sau este absolutul in sine, materia universului superior organizata. Cadrul este exclusiv cosmic, desfasurand-se intr-o atmosfera glaciala. Intr-un dialog presupus, limbajul este gnomic, silentios
.
Ultimul tablou este din nou intr-un cadru atat terestru cat si cosmic, descriind fericirea omului prin iubire si revelatia Luceafarului asupra diferentelor dintre cele doua lumi. Atmosfera este, pe de-o parte, feerica, intima, senzuala; iar pe de alta parte rece, distanta, rationala. Dialogul nu mai este posibil, replicile constituindu-se la nivele de intelegere diferite. Invocatia Luceafarului are la baza dorinta superstitioasa a fetei de a-si prelungi fericirea prin protctia unei 'stele norocoase'. Raspunsul lui Hyperion contine insa, doar constatarea diferentelor fundamentale dintre doua ...

structura normei juridice

Structura normei juridice
Elementul de baza al structurii externe este articolul, care contine, de regula, o norma juridica. Este, însa, posibil ca un articol sa nu cuprinda o norma juridica completa, sau sa cuprinda doua sau mai multe reguli de conduita, astfel ca o norma juridica, pentru a fi completa din punct de vedere al elementelor sale intriseci (care face posibila aplicarea ei în mod independent) sa fie nevoie sa cunoastem doua sau mai multe articole (texte) ale unui act normativ. De altfel structura normei juridice impune ca de fiecare data sa citim actul normativ în întregul sau pentru a întelege corect si deplin sensul si finalitatea acestuia.

Structura procesului de asamblare

Structura procesului de asamblare.Procesul de asamblare reprezintǎ etapa finalǎ a procesului tehnologic şi este executat în general în aceeaşi întreprindere în care au fost executate şi piesele.

Procesul tehnic de asamblare cuprinde totalitatea operaţiilor de îmbinare a pieselor, de verificare a poziţiei lor relative şi de recepţie dupǎ asamblarea definitivǎ, avâd drept scop obţinerea unui produs care sǎ corespundǎ în totalitate activitaţii pentru care a fost proiectat.

Structura retelei publice de transport

Structura retelei publice de transport
Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre. Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.

Structura normei juridice

Structura normei juridice
Norma juridica este un fenomen natural si obligatoriu in orice grup organizat sub forma unei comunitati in care indivizii participa nu doar pe baza unor legaturi de solidaritate ci si isi subsumeaza actiunea unui scop social specific.

Structura urbana - curs anul 4

MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de echipare care se releva ca valoare globala a starii de funct. partiala si efectiva

Structura atomului

Structura atomului
Modele Atomice:1.Modelul atomic al lui Dalton ( 1805):atomul unui element este reprezentat sub forma unei particule sferice omogene ; ipoteza fara baze experimnetale.

Structuri demografice

Structura rasiala
Se considera ca exista grupuri rasiale cum ar fi: rasa alba, rasa galbena, rasa neagra. In realitate, omenirea este formata dintr-o singura rasa. Daca genele sunt aceleasi, difera combinatia acestora la diferite populatii.Prezenta acestor gene commune, a unei populatii ancestrale comune(cu o vechime apreciata la aproximativ 200.000 de ani). Migratile din zona originara sunt responsabile repartitia acestor gene si modul lor de combinare.