Lucian blaga - gustul eternului
Lucian Blaga - gustul eternului
Lumina era conceptul magic care-l însoţea pe toate cărările. Fiindcă lumina ascundea “misterul suprem al cosmosului”, şi a trăi într-un astfel de “mister” însemna, după Blaga a fi “om”.
La “casa de la vie”, Lucian Blaga a trăit trei ani de tăcere meditativă, schiţîndu-şi un program de plăsmuiri pentru următorii treizeci. Aceasta este mărturia transmisă nouă prin Cornelia Blaga. Ea denotă caracterul arhitectonic al operei lui Blaga, la care totul creştea din “sistem” şi se încadra în ”sistem”, ca într-o amplă simfonie de idei. Blaga este poate cel mai complet şi cel mai universal gînditor român. Cu un Blaga scrutând “ultimul adevăr”, arta noastră a interferat eternul.
Lucian Blaga
Distanţat de geografic şi etnografic, neatras de concretul istoric, de culoarea locală ca atare, Blaga reţine din privelişti — şi în volumele citate şi în cele următoare: La cumpăna apelor (1933), La curţile dorului (1939), Nebănuitele trepte (1943) precum şi în opera poetică editată postum — doar liniile definitorii, reduce individuaţiunile la schiţă, la o schemă prototipală. Integrat prin aceasta în expresionism, Blaga îl modifică, substituind (mai puţin în primul volum) impetuozităţii fugoase, expresivităţii frenetice, către care orientaseră curentul unii dintre reprezentanţii şi, mai cu seamă, precursorii săi germani, o exultantă calmă, bucolică, în curând convertită într-un hieratism de iconografie bizantină. Ridicat peste timp, scos din spaţiul profan, diafanizat, peisajul blagian nu rămâne, totuşi, fără specificitate. Posedă una chiar foarte pregnantă: individuală şi etnică.
Lucian Blaga-Scriitor canonic
Lucian Blaga canta astfel cu o neretinuta placere lucrurile simple pe care le incarca cu o adnaca semnificatie.Poezia stabileste o legatura intre eul liric si univesrul vegetal, eul adresandu-se papadiei pe carei ii adauga insusiri deosebite, ea devenid „ecumenica”.Astfel poetul redimensioneaza lumea ridicand elementul nesimnificativ la dimensiuni sacre.Elementul in aparenta neinsemnat devine la Blaga un pricipiu cosmic care determina ordinea lumii.:”dupa a ta aurie ardoare/…/anul isi hotareste fericitele zile”
Scoica de Lucian Blaga
Scoica de Lucian Blaga
Marea “pe care o simte dar nu o vede” este o incursiune in necunoscut, in misterul cunosterii. Poetul simte lume asuprerioara la care aspira sa ajunga, insa nu o poate vedea datorita decaderii, a conditiei omului comun condamnat la asteptare. Intrebarea ce incheie acesta poezie vine ca un stigat mut pentru o lume care oricum nu il aude si nu intelege acesta cautare. Poezia este o aspirare catre absolut, spre dobandirea unor valori superioare. Blaga este poeul mondernist ce face din poezie o modalitate de a tresarii simtul filozofic. Poezia nu patreaza o versificatie anume, ceea ce ii confera fluididate in deprinderea mesajului poetic.
Lucian Blaga Scriitor canonic
Ideea de neanteles apare in aceasta opera literara ca un element cu un
farmec aparte care se pierde odata cu gasirea unei explicatii
rationale, logice pentru aceasta de aceea eul se disociaza de ceilalti
care abordeaza realitatea pe cale rationala, dsitrugand misterul, el
preferând sa priveasca aceste neintelesuri in mod subiectiv, eul
prefera explicarea lor prin prizma propriilor valori, astfel
nascându-se mult mai multe neintelesuri, ipoteze care sporesc
frumusetea lumii.
Lucian Blaga
Îşi continuă activitatea literară şi ştiinţifică, publicând în tot acest timp volume de versuri, eseuri filozofice şi piese de teatru. În 1936 este ales membru al Academiei Române. Între 1939 şi 1948 este profesor la Catedra de filozofia culturii a Universităţii din Cluj, apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie din Cluj (1949-1953) şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-1959).
Lucian Blaga - biografie
De la el ne-au ramas, in afara unor traduceri (Faust, 1955; Natan Inteleptul, 1956; Din lirica universala, 1957), o Antologie a poeziei populare (1966), o piesa de teatru(Anton Pann, 1965) si un numar de studii filozofice, intre care unul despre Gandirea romaneasca in Transilvania in secolul al XVIII-lea (1966) si altul Despre constiinta filozofica (1974).
Lucian Blaga - biografie
Inaugurată cu Poemele luminii (1919), opera poetică antumă a lui Blaga cuprinde, până în 1943, încă şase volume: Paşii profetului (1921), În marea trecere(1924), Lauda som-nului (1929), La cumpăna apelor (1933), La curţile dorului (1938), Nebănuitele trepte (1943). Poeziile nepublicate în timpul vieţii au fost grupate de autor în patru cicluri: Vârsta de fier 1940-1944, Corăbii de cenuşă, Cântecul focului, Ce aude unicornul (volumul Poezii1962). Poezie de cunoaştere, construită pe marile antinomii universale (lumină/întuneric, iubire/moarte, individ/ cosmos) şi având ca temă centrală misterul existenţei, creaţia sa lirică evoluează dinspre elanurile vitaliste spre „tristeţea metafizică” şi dinspre imagismul pregnant metaforic spre o simplitate clasică a expresiei.
Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - Autorul îşi exprimă în mod direct concepţia despre poezie (principiile de creaţie: elemente de laborator poetic, surse de inspiraţie, teme, modalităţi de creaţie şi de expresie; rolul social al poeziei) şi despre rolul poetului (relaţie poet-creaţie/inspiraţie; raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea; rolul său social).
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga
Limbajul artistic este determinat de un plan filozofic secundar, nu exista notarea unei stari de spirit sau o descriere, ci poetul urmareste mereu revelarea unei idei printr-o comparatie cu lumea materiala: "si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micsoreaza, ci tremuratoare/ sporeste si mai tare taina noptii/ asa imbogatesc si eu intunecata zare".
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Poetul a inceput prin a scrie o poezie care precede, intr-o parte insemnata a ei, filosofia cuprinsa in sistemul de Trilogii elaborat ulterior. In conceptia blagiana, atat poezia, cat si filosofia utilizeaza mijloace proprii de expresie si apar ca manifestari independente ale aceluiasi mod de a intelege universul de catre personalitatea creatoare a autorului.
Stihuitorul - de Lucian Blaga
Cu toate ca arta poetica a lui Lucian Blaga, recunoscuta in toate exegezele de specialitate este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, putem considera si aceasta poezie ca fiind expresia unei ars poetica. Aceasta consideratie survine chiar de la prima lectura intrucat tema centrala a poemului vizeaza "facerea poeziei", nasterea actului poetic, a versului (stihului).
Elemente de compozitie si de limbaj dintr-un text de Lucian Blaga - Paradis in destramare
Lorca spunea că „dafinul a obosit să mai fie poetic”, astfel încât găsim în poezia modernă o faună şi o floră descendentă: alge, iarbă de mare, usturoi, ceapă, ciori, melci, păianjeni etc. În studiul „Structura liricii moderne”, Hugo Friedrich afirmă că lirica modernă se caracterizează prin ambiguitate şi uneori prin obscuritate. Identificându-se cu lirismul, poezia nu mai exprimă conţinuturi univoce, aşa cum se întâmpla cu poezia secolului al XIX-lea.
Elementele de compoziţie şi de limbaj într-un text poetic sunt: titlul, incipitul, relaţiile de opoziţie şi de simetrie, elementele de recurenţă (laitmotiv, motiv poetic, simbol central, idee poetică), sugestia şi ambiguitatea, imaginarul poetic, figurile semantice (tropii), elementele de prozodie, instanţele comunicării.
Dati-mi un trup, voi muntilor de Lucian Blaga
Versul nud, fara extensii figurate, incepand cu o conjunctie adversativa, neinsemnata, care frange marele elan dionisiac, inchide brusc poezia, spatiul iluziilor celui care sufera la nesfarsit consecintele caderii ingerilor damnati, inchis in singuratatea trupului sau degradabil, lipsita de imortalitate.
Vara de noiembrie de Lucian Blaga
Titlul este sugestiv simbolizand simbolizand dorinta eului liric de a retrai clipele tineretei.Metafora titlului este alcatuita din substantivul "vara" ce simbolizeaza tineretea si substantivul "noiembrie" ce evoca toamna ,anotimpul batranetii.
Lucian Blaga - Universul dramaturgiei
Si cind Zamolxe incearca sa-I impiedice, il vor ucide cu bucati din statuia sfarimata de el. Ostilitatea lor e insa trecatoare , isi lapideaza “profetul” numai pentru ca nu pricep ca-I indeamna la un mod de viata pe care il traiesc permanent, dar a avea constiinta lui. Intelegerea, desi tirzie, se produce totusi.
Medie note: 8.60 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?