Luna de mihai eminescu comentariu
Luna lui Mihai Eminescu
Dintre toate motivele eminesciene legate de natură, cel mai des, şi poate mai important, este luna.
Dar astrul nocturn are o pondere deosebita în creaţia lui Eminescu. Văpaia lunii îl transpune într-un alt nivel spiritual şi îi dezvăluie tainele creaţiei ca şi zădărnicia vieţii. Concepţia despre lună a lui Eminescu, ca o putere care învie gânduri şi întunecă suferinţe gândirea şi imaginaţia poetului devine ecouri ale textelor indiene pe care le-a citit.
Predilecţia pentru efectele de lună rămâne o înclinaţie statornică. Se întâlneşte în poeziile acestei perioade a creatiei poetului, dar şi mai târziu. O întâmpinăm în “Melancolie” , în “Crăiasa din poveşti”, în “Lacul”, în “Călin”, în “Povestea codrului”, până la acel efect măret din “Scrisoarea I”, care sugerează cum dintr-un colţ de univers scăldat de lumina palidă şi rece a lunii, pornesc gândurile poetului, frumuseţea nopţii.
În multe ...
Eminescu si Apocalipsa
Poezia "Împarat si proletar" subliniaza ideea ca înfrângerea finala
trebuie sa creeze perspectivele finale ale poeziei. Poetul vede totul
în planul imensitatii, pentru el caderea revolutiei si a împaratului
înseamna destinul întregii omeniri. Viata este definita ca un vis ce
se încheie în mormânt, lumile dispar.
Teme si motive eminesciene
5. Inspiraţia din folclor.
Se încadrează şi ea în totalitatea temelor romantice, aşa că Eminescu îi conferă o tentă proprie: în poezia „Revedere”, pădurea apare ca un mit, ca şi când prin veşnicia sa, ar fi o zeitate.
Poemele „Călin(file din poveste)” şi „Luceafărul” au la bază mitul Zburătorului. Cele două poeme au elemente comune: dragostea nefirească dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare se termină în vis şi este proiectată în basm; fata îşi cheamă iubitul pe pământ(dar singura care se supune dorinţei acestuia –„Iar tu să-mi fii mireasă” –este fata de crai –„Călin…”). Numai în poemul „Călin(file din poveste)”are loc nunta ca mijloc de integrare în armonia cosmică; faptul că arborii capătă strălucire argintie datorită luminii lunii, iarba care „pare de omăt” şi albastrul florilor înzestrează nunta cu acea puritate caracteristică începuturilor.
Luceafarul - M.Eminescu
Mihai Eminescu cel mai mare poet roman, s-a nascut la Botosani, la 15 ianuarie 1850. Copilaria si-a petrecut-o la Ipotesti.Viata: Provine dintr-o familie moldovaneasca din Botosani. A studiat la gimnaziul din Cernauti. Colindand tara cu trupe teatrale, a cunoscut de timpuriu viata poporului, a indragit natura si creatia folclorica.
Luna
Cat de mare este si la ce distanta este fata de Pamant?Luna este cat un sfert din Pamant, are un diametru de 3.476 km si se invarteste la o distanta medie de 384.403 km de Pamant. In fiecare an se departeaza cu 3 cm de Pamant.
Mihai Eminescu
1850, 15 ian.- Se naste la Botosani Mihai, al saptelea din unsprezece copii zamisliti de Gheorghe si Raluca Eminovici. Botezat la Biserica Uspenia, aflata aproape de casa natala, din centrul urbei. Azi disparuta, casa facea parte din zestrea mamei. Tatal Gheoghies avea rangul de caminar si muncise ca vechil pe mosia din Dumbraveni (spre Suceava). 1850-1856 – Mihai isi petrece copilaria la Botosani si, desigur, calatoreste in trasura parintilor la mosia Durnesti, spre Prut, luata in arenda, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani,etc.
Mihai Eminescu
Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care face două clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca „privatist” în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul elevii scot o broşură, Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti, în care apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată de M. Eminoviciu. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat şi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ...
Mihai Eminescu
În 1880 publică in „Convorbiri literare” poezia „O, mamă…”. Un an mai târziu, publică tot în „Convorbiri literare” „Scrisoarea a III-a”. Ciclul „Scrisorilor” se încheie cu publicarea „Scrisorii a IV-a”. Eminescu a lucrat la desăvârşirea „Luceafărului” şi la diverse forme din „Mai am un singur dor”.
Mihai Eminescu
1888 Boala se agraveazã din ce în ce mai mult,astfel încật Eminescu nu mai poate sã scrie.
1889 Pe data de 15 iunie Eminescu înceteazã din viaţã.
Mihai Eminescu - copilarie, studii, opere
Între timp, însoţeşte ca sufleor şi copist trupa lui M. Pascaly în turnee în Transilvania şi Moldova, fiind şi sufleur în trupa lui Iorgu Caragiale sau la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica
Glossã este o meditatie pe tema timpului şi a conditiei omului în univers şi societate. Eminescu scoate din contemplarea spectacolului pe care-l oferã evolutia societãtii umane concluzia scepticã a zãdãrniciei oricãrui efort activ de ameliorare a unei lumi prinse iremediabil în jocul tragic al vointei de a trãi şi al dorintei de mãrire şi putere. Recunoaştem aici idee schopenhauerianã a identitãtii oamenilor între ei şi a reluãrii în aparentã schimbatã a istoriei( Roata istoriei se învârte mereu la fel).
~n strânsã dependentã de conceptie şi de atitudine este Oda în metru antic , în forma definitivã a ei. Izolat în singurãtatea şi superioritatea lui, poetul nu-şi putuse închipui o coborâre în suferinta umanã. Ispita a tulburat însã cãile sale; el a incercat o suferintã dulce, o voluptate a mortii; ea l-a fãcut sã ardã de viu chinuit ca Nessus, înveninat de haina-I şi toate nãzuintele sale se îndrepteazã cãtre aceeaşi stare initialã ...
Floare albastra - Mihai Eminescu
Floare albastra - Mihai Eminescu - 2. Creatii ale autorului:
Precedata in timp de unele mari creatii precum: “Venere si Madona”, ”Epigonii”, ”Mortua est” si urmata de “Imparat si proletar”, “Calin file din poveste”, “Strigoii”, poezia “Floare albastra” isi are punctual de plecare in mitul romantic. Floare albastra - Mihai Eminescu
Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
Pe linga plopii fara sot Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii romine. Prin tot ce a ceeat, el a produs un efect de modelare profunda si de durata. A facut ca toata poezia acestui secol sa evoluezi sub auspiciile lui.Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - omul si poetul
Aici si-a petrecut anii frumosi ai copilariei, incantandu-se de farmecul naturii inconjuratoare, strabatand zglobiu si visator poienile si padurea din imprejurimi, ascultand sopotul izvoarelor, dupa cum marturiseste intr-una din poeziile sale:,,Fiind baiet paduri
cutreieram Si ma culcam des langa izvor Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam S-ascult cum apa suna-ncetisor”
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Motive
- motivul călătoriei spaţio-temporale
- motivul lumilor sau al universurilor paralele
- motivul dublului (existenţei duble) etc.
Calin file din poveste de Mihai Eminescu
" Calin file din poveste de Mihai Eminescu"
Poemul "Calin"(file din poveste)de Mihai Eminescu este o creatie artistica inspirata din basmul popular "Calin Nebunul" si prezinta motivul "Zburatorului".
"Calin file din poveste de Mihai Eminescu"
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Poezia prezinta printre temele romantice si antiteza trecut -prezent. “Nimeni nu-ntreaba cine este sau era....” . Acest vers arata dezamagirea poetului la indiferenta comuna a tuturor oamenilor ce nu apreciaza efortul artistic ce razbate sa ajunga arta poetica. Poetul se aseamana unor fenomene efemere, ce dureaza foarte putin si despre care iti ramane o vaga impresie. El este “suflare”, “sunet”, “scanteie”, “lacrima”. In strofa a doua poetul de identifica cu “o boaba de spuma, un cret de val, un nume”. Prin aceasta comparatie arata alegerea anonimatului in ciuda unei identitati cunoscute dar fara apreciere. Profunda lui nemultumire fata de acesta poastura a unei singuratati neintelese, este accentuata in penultimul vers al poeziei : “Mai bine niciodata, el n-ar fi fost pe lume”. Suferinta sa nu ...
S-a dus amorul de Mihai Eminescu
S-a dus amorul... de Mihai Eminescu
Amorul “supus amandurora” este pierdut, nemaiputand fi posibila inca o poveste de iubire. La Eminescu, iubirea si natura nu formeaza ceea ce numim un capitol aparte, nu se izoleaza tematic, ci se constituie ca urmarea unei atitudini, a unui tonus fundamental, care lumineaza si tulbura deodata, cele doua sentimente ingemanate convertindu-se intr-o stare sau o forta cosmica care urmareste, hotaraste si implineste destinul fiintei umane. Mai mult decat atat – impatimit de viata, Eminescu este prin excelenta un poet al iubirii si naturii, caci, mai cu seama, cu poezia iubirii si naturii din creatia sa se produce acel salt uluitor in dezvoltarea liricii noastre, largindu-i nemasurat orizontul si imbogatind-o pe toate laturile – de la lumea simtamantelor, a ideilor si a atitudinilor pana in domeniul limbii, al simbolurilor si muzicalitatii versurilor.
Lasa-ti lumea....- Mihai Eminescu
Lasa-ti lumea - Mihai Eminescu - Eminescologul Dimitrie Vatamiuc apreciaza ca: ,,Poezia ridica o problema interesanta. Situata, prin elaborare, in epoca bucuresteana, prin peisaj si atmosfera, ne indruma spre Iasi’’. Lasa-ti lumea - Mihai Eminescu
Medie note: 8.45 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!