Mentinerea respiratiei sub apa
Clasificarea aparatelor de respirat sub apa
"Clasificarea aparatelor de respirat sub apa"
Indiferent de echipamentul utilizat pentru pătrunderea sub apă, scafandrii trebuie să dispună şi de aparate de respirat sub apă, utilizate fie pentru salvare, fie pentru evoluţia lor în mediul acvatic în scop de explorare sau de intervenţie.
Tabel de decompresie cu aer LH-82
"Tabel de decompresie cu aer LH-82"
Pentru determinarea profilului decompresiei în cazul unei scufundări normale succesive, se folosesc şi tabelele anexe tabelului LH-82 şi anume tabelele A-LH şi B-LH . Tabelul A-LH permite determinarea coeficientului „C“ modificat, funcţie de timpul scurs în intervalul de staţionare la presiunea atmosferică (intervalul de suprafaţă în care scafandrul respiră aer atmosferic) şi de coeficientul „C“, caracteristic sfârşitului primei scufundări, rezultat din tabelul LH-82.
Tabelul B-LH permite determinarea timpului de majorare a duratei scufundării succesive funcţie de adâncimea scufundării succesive şi de noua valoare a coeficientului „C“ determinată cu ajutorul tabelului A-LH. Astfel, pentru determinarea profilului decompresiei la o scufundare normală succesivă se procedează în felul următor:
- după prima scufundare, se citeşte din tabelul LH-82 valoarea ...
Tabele de decompresie LH-82
"Tabele de decompresie LH-82"
Tabelele de decompresie cu aer LH-82, calculate şi testate în cadrul Laboratorului Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri Constanţa în anul 1982, pot fi utilizate pentru determinarea profilului decompresiei după executarea unei scufundări normale (în condiţii de expunere normală) cu aer comprimat, urmând un calcul adecvat.
"Tabele de decompresie LH-82"
Detentorul aparatului de respirat sub apa in circuit deschis
Detentorul este o componentă a aparatului de respirat sub apă concepută, pe de o parte, pentru a destinde aerul de la presiunea înaltă la care se află stocat în butelie, la presiunea corespunzătoare adâncimii la care se află scafandrul şi, pe de altă parte, pentru a permite o respiraţie fără efort cu o frecvenţă obişnuită.
Apa si importanta apei
▪Oceanul Pacific a suferit în urma poluărilor nucleare,deoarece Guvernamentul Francez a testat acolo armele nucleare.
Pompa de apa
Motoarele autoturismelor Dacia sunt răcite cu ajutorul unei instalaţii al cărei circuit de răcire, etanş şi sub presiune, permite lichidului special de răcire să treacă în jurul cilindrilor şi chiulasei.
Pescuitul la 10.000 m metri adancime
O alta metoda originala a expeditiei suedeze era aceea a sondajului
prin care profesorul W.Weibuli vroia sa aprecieze grosimea depozitelor
de namol. Daca facem sa explodeze o grenada la o oarecare adancime,
sunetul se va reflecta pe de o parte pe fundul marii, iar pe de alta
parte, mai slab, pe stancile de sub namol. Timpul care separa
perceptia acestor doua ecouri, cu ajutorul unui microfon, ne permite
sa evaluam grosimea depozitelor marim.
Determinarea coeficientului de tensiune
Determinarea coeficientului de tensiune - Structural lichidul este alcătuit din molecule aflate în interacţiune reciprocă prin forţe de atracţie şi respingere. Aceste forţe acţionează la distanţă mică cu aceeaşi intensitate într-o regiune sferică din jurul moleculei numită sferă de interacţiune moleculară.Determinarea coeficientului de tensiune
Apa si petrolul
Apa si petrolul
Cele două temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normală, constituie 00C şi 1000C în scara Celsius. Apa prezintă o serie de propietăţi de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine în sistemul periodic. Aceste propietăţi se numesc “anomaliile apei”. Apa este lichidă într-un interval mare de temperatură (00C şi 1000C). Această anomalie este atribuită asocierii moleculelor de apă prin legături de hidrogen.
Preparatiile sub forma de sant
Prepararea cavităţii se face după curăţirea mecanică a dintelui, alegerea culorii, izolarea câmpului operator şi plasarea penelor intermediare în regiunea proximală gingivală ce ajută la separarea dinţilor pentru a compensa:
Apa in sistemele biologice
Două perechi de electroni se află pe orbitr axate pe direcţiile O-H. Aceştia sunt elctroni care formează legături covalente.
Alte două perechi de elctroni gravitează pe două orbite situate perpendicular pe planul nucleului, molecula de apă are structură tetraedrică – nucleul de oxigen este în centru.
Sistemul respirator
Nasul, faringele, laringele, traheea, bronhiile si bronhiolele conduc aerul de la si la plamani. Plamanii interactioneaza cu sistemul circulator care transporta oxigenul si elimina dioxidul de carbon.
Aparatul respirator si respiratia
Nasul si cavitatile nazale.
Acestea alcatuiesc un organ complex,cu functie respiratorie si senzoriala.Desi in mod curent sub numele de nas se intelege si cavitatile nazale,anatomic exista doua organe strans legate intre ele atat structural cat si functional si anume nasul propriu-zis si cavitatile nazale,numite fose nazale.
Nasul
Nasul se reprezinta ca o proeminenta situata in mijlocul fetei ce serveste ca organ de protectie pentru fosele nazale. Radacina nasului este despartita de frunte prin santul nazofrontal.Baza nasului priveste in jos si prezinta doua orificii numite narine,separate prin septul nazal mobil.Fetele laterale prezinta o portiune superioara fixa si o portiune inferioara mobila,numita aripa nasului.
Aparatul respirator
Nasul prezintă o cavitate nazală care este împărţită de un perete median (sepf nazal) în două cavităţi, numite fose nazale. Septul nazal este format din lama per¬pendiculara a etmoidului şi osul vomer (sept osos), care se continuă anterior cu septul cartilaginos, pînă la vîrful nasului (apex nasi), unde se termină cu septul fibros, mobil.
Fosele nazale comunică cu exteriorul prin două orificii, numite narine, iar cu faringele, prin două orificii largi, meaturi nazofaringiene, choane pe schelet. Fiecare fosă nazală prezintă anterior, in dreptul aripii nazale, un vestibul nazal, prevăzut cu un prag denumit „limen nasi” peri (vibrise) şi glande, şi fosa nazală propriu-zisă, ce purifică şi umectează aerul inspirat, Fosa nazală are patru pereţi, dintre care cei lateral este mai complicat şi prezintă trei lame osoase : cornetele (concile) ...
Apa
Apa
1.Apa Naturala
În natura, apa se gaseste din abundenta, în toate starile de agregare:
" în stare lichida (forma în care acopera 2/3 din suprafata pamântului; sub forma de
mari, oceane, râuri, fluvii, ape subterane);
" în stare solida (formeaza calote glaciare);
" în stare gazoasa (atmosfera contine o cantitate considerabila de apa, sub forma de vapori de apa, invizibili).
Apa
Moleculele acestor substante sunt denumite molecule amfifile sau molecule amfipatice. Un exemplu de molecule amfipatice sunt moleculele de acizi grasi.Gruparea polara este puternic hidrofila si tinde sa se dizolve in apa, sa formeze hidrati, in timp ce gruparea nepolara este puternic hidrofoba, ea tinde sa se ascunda in apa.
Medie note: 7.93 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!