Mesterul manole de lucian blaga rezumat
Drama creatorului de valori durabil in Mesterul Manole de Lucian Blaga
Ca şi poezia, dramaturgia lui Blaga atestă strânse legături cu mişcarea modernistă. Chiar înseşi denumirile pe care le dă unora din piesele sale sunt mărturie directă a înrâuririi expresioniste: mister păgân (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomimă (Învierea). În teatrul lui Blaga, ca şi în teatrul expresionist, personajele nu sunt decât simboluri pentru forţele stihiale ale vieţii.
Mesterul Manole
Lucian Blaga comprimă datele oferite de partea introductivă a baladei şi expoziţiunea dramei începe cu motivul surpării zidurilor. Derutat şi aproape descurajat de acest fenomen de nepătruns, Manole măsoară şi socoteşte în odaia sa de lucru, în prezenţa stareţului Bogumil şi a unui personaj ciudat Găman, care doarme întins pe duşumea un somn agitat, bântuit de vedenii terifiante, ce-l fac uneori să tresară şi să se comporte în neştire. Stareţul Bogumil are pentru situaţia desperată în care se află constructorii o singură soluţie - jertfa. Pentru Manole, jertfa unei fiinţe umane este iraţională şi el continuă să se frământe în nehotărâre.
Lucian Blaga-Mesterul Manole-conflictul opere
Bolnav de iubirea lui pentru Mira, muncit de inutilitatea sacrificarii celei mai de pret fiinte ce-i apartinea cu trup si suflet, in gestul suprem al renuntarii nemaigasind iara nici un sens, Manole se razvrateste impotriva propiei sale fapte si a celui care i-o ceruse si vrea sa sparga zidul pentru a-si elibera iubita.
Mesterul Manole
Drama Meşterul Manole a fost publicată la Sibiu în 1927. Peste doi ani în 1929, la 6 aprilie, piesa vedea şi lumina rampei, în premieră absolută, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Piesa se sprijină pe cunoscuta legendă a Mănăstirii Argeşului, iar autorul altoieşte pe sensul metaforic al baladei populare ideea că tot ce e cu adevărat durabil se obţine prin jertfe.
Mesterul Manole - Blaga
Mesterul Manole - Blaga
În teatrul lui Blaga, ca şi în teatrul expresionist, personajele nu sunt decât simboluri pentru forţele stihiale ale vieţii. În consecinţă, la baza conflictului dramatic vor sta contradicţiile dintre aceste forţe, care acţionează în spatele personajelor, şi nu motive psihologice sau sociale, determinabile istoriceşte. Drama Meşterul Manole a fost publicată la Sibiu în 1927. Peste doi ani în 1929, la 6 aprilie, piesa vedea şi lumina rampei, în premieră absolută, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Caracterizarea Mesterului Manole
Celelalte trasaturi ale lui Manole sunt puse in evidenta atat prin mijloace de caracterizare directa, cat si prin mijloace de caracterizare indirecta.Astfel, prin intermediul autocaracterizarii este ilustrat faptul ca Manole este stapanit de aceasta patima pentru creatie, care il mistuie pe zi ce trece. (“…pentru biserica zilnic mor”, “e foc ce mistuie […] si e pedeapsa si e blestem”).
Lucian Blaga - biografie
Poezia a absorbit miezul metafizic al existentei si pentru proza autobiografica n-a mai ramas decat coaja ei obiectiva si banala. Ce este si mai curios e faptul ca Blaga nu depune niciun efort pentru a-si innobila, (in sens poetic) biografia.
Mesterul Manole
Cunoscuta tema a jertfei
zidirii este cunoscuta la toate popoarele din sud-estul Europei, dar
balada româneasca este unanim recunoscuta ca fiind cea mai aleasa
întruchipare artistica. Înnoirea si înnobilarea acestui mit stravechi
prin valorile nemuritoare dobândite de îndrazneala, tenacitatea si
jertfa generatiilor mai noi este strâns legata de bogatia, stralucirea
si unicitatea arhitectonica a manastirii de pe Arges.
Lucian Blaga Scriitor canonic
Eul interogativ din aceasta etapa este chinuit de mari nelinisti
existentiale iar drama sa este drama omului care intelege ca este
alungat din Edenul biblic.
Izvorul noptii de Lucian Blaga
Lucian Blaga (1895-1961) este un poet interiorizat, cu sufletul prea plin de trăiri profunde: „Eu cred că sufeream de prea mult suflet”.Poezia „Izvorul nopţii” este o creaţie lirică, întrucât poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele de iubire manifestate într-un peisaj rustic, într-o formă idealizată.Poezia „Izvorul nopţii” de Lucian Blaga face parte din volumul de debut intitulat sugestiv „Poemele luminii”, din 1919. În concepţia lui Lucian Blaga, iubirea este singura cale de pătrundere în misterele lumii, de cunoaştere a tainelor universului. Unul dintre principalele sinonime ale „luminii”, metaforă revelatorie centrală a volumului, este cunoaşterea.
Mesterul Manole
Drama Mesterul Manole a fost publicata la Sibiu în 1927. Peste doi ani
în 1929, la 6 aprilie, piesa vedea si lumina rampei, în premiera
absoluta, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa se sprijina
pe cunoscuta legenda a Manastirii Argesului, iar autorul altoieste pe
sensul metaforic al baladei populare ideea ca tot ce e cu adevarat
durabil se obtine prin jertfe. Cunoscuta tema a jertfei zidirii este
cunoscuta la toate popoarele din sud-estul Europei, dar balada
româneasca este unanim recunoscuta ca fiind cea mai aleasa
întruchipare artistica. Înnoirea si înnobilarea acestui mit stravechi
prin valorile nemuritoare dobândite de îndrazneala, tenacitatea si
jertfa generatiilor mai noi este strâns legata de bogatia, stralucirea
si unicitatea arhitectonica a manastirii de pe Arges.
Biografie - Lucian Blaga
Tema poeziei o reprezinta: cosmogonia, universul, destinul omului, cunoasterea si necunoscutul. Cunoasterea si necunoasterea (“lumina” si “umbra”), iadul si raiul (“muntele cu crini”), universul, sunt marcate de contradictiile universului eului liric.
Manole
Blaga îşi pune personajul sub semnul interogaţiei absolute. Personajul îşi dă seama de impasul existenţial în care se află: Înăuntru un gol se deschide — mâhnirea fără întrebări. Deasupra întuneric se închide — deznădejdea nesfârşitelor încercări. Lăuntric, un demon strigă: clădeşte! Pământul se-mpotriveşte şi-mi strigă: jertfeşte!
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga
Limbajul artistic este determinat de un plan filozofic secundar, nu exista notarea unei stari de spirit sau o descriere, ci poetul urmareste mereu revelarea unei idei printr-o comparatie cu lumea materiala: "si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micsoreaza, ci tremuratoare/ sporeste si mai tare taina noptii/ asa imbogatesc si eu intunecata zare".
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Dinamismul discursului liric este dat in primul rand de imperativul categoric al manifestarii eului poetic: un eu stihial, dictatorial, amplificat la dimensiuni cosmice. Asezarea pronumelui personal eu la inceputul poeziei corespunde influentelor expresioniste si are rolul de a marca egocentrismul absolut, individualismul exacerbat manifestat in raportul dintre eu si cosmos.
Izvorul noptii de Lucian Blaga
De-a lungul poeziei,autorul nu respectă o anumită regulă a versurilor, rima fiind variată. Poezia are o oarecare antiteză,deoarece autorul prezintă întunericul *din care tainic curge noaptea* întreaga strofă,la sfârşitul poeziei autorul caracterizând ochii negri precum *lumina lui*. Mesajul poeziei este reprezentat şi în titlu dar nu iese prea mult în evidenţă,deoarece autorul încearcă să creeze o un oarecare mister şi o curiozitate în legătură cu poezia.
Medie note: 9.17 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?