Microscopul
Studiul microscopic al fibrelor textile naturale
Cocosul-celulele de cocos sunt foarte neregulate au un lumen care patrunde neregulat in adancimea peretilor dand un aspect caracteristic.
Canepa-celulele de canepa au sectiunea de asemenea poligonala dar cu varfurile rotunjite, iar lumenul este sub forma de linie.
Manila-fibra de manila are un aspect asemanator cu cele de sisal, atat celulele cat si lumenul acestuia au varfurile poligonale rotunjite.
Fibre natural animale:Lana- este pluricelulara cu celule dispuse in 3 zone principale.Structura histological a fibrei de lana. Stratul cuticular are un aspect solzos characteristic numai parurilor.Dupa forma si marimea solzilor putem identifica tipul de lana: fina, semifinal sau groasa. Forma sectiunii transversal a fibrelor de lana fina si semifinal variaza de la circular la oval.In genera cu cat fibra este mai fina cu atat conturul sectiuni transversal se apropie mai mult de un cerc.
Fibrele groase sunt mai meregulate in contur,prezinta canal medular, solzii marginali ai stratuluic ...
Bumbacul
Microfibrilele formeaza fibrile care formeaza manunchiuri dispuse concentric, paralele cu axa longitudinala,putin rasucite in jurul acesteia (aprox 30`).Fibrilele formeaza lamele care intra in structura peretelui fibrei.Fibra este formata din perete la exterior si lumen la interior.
Peretele fibrei este alcatuit din:
Procese si operatii tehnologice pentru obtinerea firelor de bumbac
LLaminorul(la acest utilaj se realizeaza laminerea, indreptarea si paralelizarea insiruirii fibroase)
Executarea preparatului microscopic cu fibre textile si efectuarea preparatului microscopic pentru studiul in aspect longitudinal al fibrelor textile
Ocularul este de asemenea un sistem optic convergent.Rolul de obiect il joaca imaginea furnizata de obicet.Majoritatea microscoapelor modern au o pereche de ocular pentru a permite observarea binoculara.
Sistemul de iluminare: sursa de lumina poate fi artificial sau naturala.
Condensorul este un sistem optic convergent care asigura iluminarea uniforma a probei.
Tehnologii de obtinere a fibrelor textile
Datorit curentului de aer obtinut in zona tunelului 7 prin actiunea comuna ventilatorului 10 si volantului 5 materialul fibros este depus pe tambur perforati 8 si 9. Stratul fibros este detasat de pe tamburi cu ajutorul cilindrilor 11 si apoi se realizeaza o compactizare a acestuia sub actiunea cilindrilor de calandrare 12. Patura fibroasa cu o anumit densitate formata in acest fel este infasurata pe sulul 13 sub actiunea cilindrilor de infasurare 14. Calitatea paturii fibroase determina in mare masura calitatea operatiilor ulterioare si a firelor obtinute in cadrul procesului de filare.
Atestat Design - Aplicarea criteriilor de culoare in creatia confectiilor textile
Creatia de obiecte s-a perfectionat in cursul istoriei, corespunzator nevoilor materiale si diverselor relatii intre membrii grupului social, precum si in functie de materialele si mijloacele de prelucrare disponibile, avand deci un caracter istoric, oglindind conditiile in care a luat fiinta.
Aplicarea criteriilor de culoare
Culoarea materialelor are o contributie esentiala la aspectul confectiilor.
Culoarea materialelor textile apare sub urmatoarele aspecte:
1 colorarea intregii suprafete
2 efect dominant de culoare rezultat din contextura sau ornamentarea suprafetei
3 efect policrom rezultat din elementele decorative aplicate prin imprimare,tricotare sau prin tesere.
La imbracaminte se disting urmatoarele cazuri de folosire a cromaticii:imbracaminte monocroma, imbracaminte monocroma cu elemente de alta culoare, imbracaminte in mai multe culori si imbracaminte realizata din textile policrome.
Efectul cromatic al vestimentatiei se poate realize si prin ...
Etapele examenului citologic in microscopia electronica
MICROSCOPIA ELECTRONICA domina perioada contemporana a microscopiei deoarece este singura metodolgie care poate furniza informatii directe asupra organizarii lumii vii in domeniul dimensiunilor de 1,2 Å – 2000 Å, care scapa posibilitatii de studiu cu microscopul fotonic.
Ciuperci microscopice
Ciupercile microscopice care prezinta interes pentru agricultura, alimentatie si alte activitati umane fac parte din Regnul Micelia, Subregnul Mycota, Ramura Eumiceta ce cuprinde micomicete unicelulare (drojdii si mucegaiuri inferioare) si micomicete pluricelulare filamentoase (mucegaiuri superioare).
Bacteriile - organisme microscopice
Nutritia bacteriilor:
Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt avizate la nutritia heterotrofa. Sunt insa si cazuri cand anumite bacterii desi nu au clorofila sunt totusi autotrofe chimiosintetizante, cum sunt sulfobacteriile, fermobacteriile si nitrobacteriile.
Microscopul
Cel mai simplu microscop este format din doua lentile convexe
suprapuse, ocular si obiectiv. Obiectul care trebuie observat este
puternic iluminat si privit prin transparenta. Lentila convexa a
obiectivului produce o imagine a obiectului, care este la rândul ei
marita de lentila convexa a ocularului. Cele doua lentile îsi
insumeaza puterile de marire, ceea ce produce în final o imagine
foarte marita a respectivului obiect. De când a fost inventat, prin
anul 1509 microscopul a fost folosit de biologi si naturisti pentru
observarea obiectelor foarte mici.
Termodinamica
Teoria cinetico-moleculara - porneste de la structura microscopica de atomi si molecule, constituenti aflati intr-o perpetua miscare dezordonata. Parametrii microscopici, cum ar fi: masa, viteza, energia medie a constituentilor, determina parametrii macroscopici amintiti mai sus. Avand in vedere ca un sistem fizic este constituit dintr-un numar foarte mare de constituenti microscopici nu se poate vorbi decat de o anumita probabilitate de realizare a unei stari microscopice, stabilite pe baza teoriei probabilitatilor.
Instrumente optice
Refractorul lui Galileo
Un telescop constrit in 1608 de opticianul olandez Hans Lippershey a atras atentia omului de stiinta italian Galileo, care a realizat cat de util ar fi acesta in astronomie. Galileo a imbunatatit rapid modelul lui Lippershey si a inceput sa construiasca o serie din ce in ce mai mai buna de telescoape. Cu ele, el a facut o serie de descoperiri, incluzand muntii si vaile de pe luna si patru din lunile lui Jupiter.
Dupa ce descoperirea lui Galileo a aratat cat de important este telescopul, modelul folosit de el a devenit cunoscut ca fiind telescopul lui Galileo. Lentilele lui convexe adunau lumina de la obiecte, facandu-le astfel vizibile. Iar lumina concava a ocheanului inclina razele de lumina incat forma o imagine marita si verticala. Lentilele erau montate in tuburi, una alunecand in cealalta. Aceasta a permis ca separarea dintre lentile sa poata fi ajustata pentru focalizarea imaginii. Acest tip de telescop sta la baza binoclului modern.
...
Aparatul Golgi - structura si functii
Spre mirarea sa in jurul nucleului celulei vazu o retea dantelata de firisoare pe care a numit-o “aparat reticular intern”. Cu intuitie geniala Golgi nu a neglijat ceea ce descoperise si impotriva adversarilor sai a sustinut ca e vorba de o structura reala cu rol fiziologic celular pe atunci necunoscut si nicidecum un artificiu de tehnica.
Acest savant calit la cercetarea atenta a mii si mii de preparate avea autoritatea si pregatirea sa-si sustina opiniile. Anul 1906 avea sa-i aduca premiul Nobel pentru descoperirea sa alaturi de spaniolul Ramon I. Cajal-celebru neurohistolog-care tot prin metoda impregnarii cu azotat de argint a observat ca neuronii nu au continuitate celulara unii cu altii si deci nu fac un fel de sincitiu cum se credea, ci din contra, se ...
Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic
Examenul microscopic direct al probelor patologice
Recoltarea probelor patologice
Pentru confirmarea diagnosticului de endo- sau recolteaza probe patologie (puroi, par, scuame, cruste, expectorantii, exudate, fecale, etc.) care fie sunt examinate de cel care recolteaza, fie acestea sunt trimise la un laborator de specialitate. In acest ultim caz, probele patologice recoltate vor fii trimise in cel mai scurt timp la laborator cu o nota de insotire.
Manual biologie clasa a IX-a
Forma celulelor, r-'orma celulelor diferă în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc. Ea este mai puţin variată la plante decât la animale. Celulele pot fi: sferice, ovale, cubice, cilindrice, prismatice, poliedrice, stelate, fusiforme etc. (fîg. 4). Dimensiunile celulelor. Majoritatea celulelor nu se văd cu ochiul liber. Dimensiunea medie a celulelor vegetale şi animale este de 10-100 (iin. Unele celule sunt foarte mici {la om, spcrmatozoidul=5 um, iar hematiilc= 7-7.5 um; cea mai mică bacterie are 0,0005 jim).
Bacteriile universul invizibil de langa noi
Utilitatea microorganismelor este cunoscuta de mult timp.Cu ajutorul lor, omul a preferat painea, a obtinut vinul, berea, otetul, branzeturile, a toipit inul, toate acestea pe baza empirice.In epoca moderna, s-au dezvoltat unele tehnologiimicrobiene simple, artizanale, apoi procesele complexe, controlate de instalatii tehnologice speciale, utilizate de diferite domenii de importanta majora precum medicina, agricultura,industria alimentara, industria farmaceutica etc.
"CIOBANI" MICROSCOPICI
Sa vedem cateva dintre cele mai comune si mai interesante utiliazri ale bacteriilor.Prin fermentatie spontana se obtine laptele acru, ca rezultat al activitatii bacteriilor din grupul streptococilor. In acest caz se foloseste lapte pasteurizar la 90 grade C si racit la 50-55 grade C,care se inoculeaza cu Lactobacillus bulgaricus.Dupa coagulare, laptele este racit din nou la 4-6 grade C.Laptele acru ...
Medie note: 8.15 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!