Mihai eminescu-biografie
Mihai Eminescu biografie
Mihai Eminescu (nascut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botosani - d. 15 iunie 1889, Bucuresti) a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana.[1] Receptiv laromantismele europene de secol XVIII si XIX, si-a asimilat viziunile poetice occidentale, creatia sa apartinand unuiromantism literar relativ intarziat.
Luceafarul de Mihai Eminescu
Introducere pentru personalitatea lui M.Eminescu
Apartinand Epocii Marilor Clasici, adica modelelor literar - culturale consacrate prin valoarea de netagaduit, cel mai mare poet romantic roman si cronologic , ultimul mare romantic european, M. E. este considerat de G. Calinescu, in perspectiva "cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata poate pamantul romanesc. Ape vor seca in albie, si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate, si cate-o stea va vesteji pe cer in departari, pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale".
Mihai Eminescu
Comuniunea tainica cu natura l-a facut sa perceapa de mic fiecare soapta a apelor, sunetul de bucium, zgomotul satului in vreme de amurg. “Nourii curg, raza-a lor siruri despica, Stresine vechi casele-n luna ridica,/ Scartaie-n vant cumpana de la fantana, Valea-i in fum, fluiere murmura-n stana/”.
Mihai Eminescu - Romantismul
Evenimentele neobisnuite, eroii, succesiunea epocilor ( inflorirea si decaderea lor), peisajele nocturne sau fantastice instituie tot atatea surse de inspiratie ale romanticilor.Personajul romantic este o natura deosebita, exceptionala (geniul, titanul, damnatul, insetatul de cunoastere, demonul etc), un neinteles, un inadaptat sau un revoltat care actioneaza in imprejurari neobisnuite Stilul operelor romantice este incarcat de tropi, hiperbola, simbolul, antiteza fiind predilecte.
Scrisori Mihai Eminescu
Sunt atat de retras, Doamna, si am atat de putin interes pentru ceea ce se vorbeste sau nu despre mine, c-un cuvant toata viata mea e atat de simpla, cu toate greutatile ei, incat nici curiozitatea n-o am de-a sti cine si-a luat libertatea de-a zice ca pretinde a ma cunoaste, nici curiozitatea de-a sti ce se vorbeste.
Mihai Eminescu-opera autobiografica
A suferit de boala Basedow-Graves. Mihai a fost cel de-al saptelea fiu. Dupa el s-a nascut in jur de 1854 Harieta, sora mai mica a poetului, cea care l-a ingrijit dupa instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul care a lasat urmasi directi. A studiat Politehnica la Praga si a devenit capitan in armata romana. S-a luptat cu Titu Maiorescu, incercand sa impiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an si jumatate, data nasterii sau a mortii nefiind cunoscute.
Mihai Eminescu - ultimul mare romantic din Europa
Versul lui, alături de cel al marilor romantici, Heine, Byron, V.Hugo sau Lermontov, marchează cu forţa geniului, dezvoltarea romantismului universal.Optimismul revoluţionar şi meditaţia sceptică, liniştitoare, din lirica socială, farmecul dureros, voluptatea şi durerea din poezia iubirii dobândesc, în poemele sale, formă artistică unică.
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
"Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia"
Suferinta eminesciana este foarte diferita de cea Bacoviana, Eminescu fiind rapus de melancolia unei iubiri neincepute, pe cand la Bacovia suferinta este o stare existentiala, o stare ce nu piere ci doar este sustinuta de cadrul obscur. In “Sonet” de Bacovia este ilustrata o lume in declin, in dezechilibru, atmosfera fiind una apasatoare, noaptea e “uda, grea”, incarcata de o materie lichida, mahalaua este invaluita in intuneric.
Memento mori de Mihai Eminescu
Episodul Greciei cultiva o lirica peisagistica, dar contureaza si trei figuri emblematice ale culturii elene: filosoful("cugetatorul"), sculptorul orb (motivul artistului ce creaza in ciuda ifirmitatilor care ii interzic sa se bucure de receptarea propriei opere aminteste de compozitorul surd din "Scrisoarea V": "geme/ Ca un maistru ce-asurzeste in momentele supreme") si Orfeu, capabil de un cant totodata nascator de lumi si putand indruma universul spre haos.
Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
In tema poeziei se situeaza si natura care este mai saracacioasa si urbana, reprezentanta prin strazi pustii, ferestre inchise, plopi singuratici. Poezia capata o tonalitate trista chiar de la inceput. Eul liric fiind neinteles si cuprins de o flacara a iubirii.
La steaua de Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu - Comparatia alegorica a sentimentului de dragoste cu un fenomen ale mecanicii cosmice produce nostalgia contemplarii spatiilor stelare “ La steaua care a rasarit /E-o cale atit de lunga/Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii san e ajunga. Poetul figureaza marile translatii din spatiu cosmic, in contaratimp cu perceptia umana limitata. Care poate intelege numai consecintele vizibile, nu cauzalitatea deplina a fenomenelor, inclusive ale trairilor umane “Poate de mult s-a stins in drum/In departari albastre/ Dar raza ei abia acum / Lucii vederii noastre”.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat - Caracteristici principale - romanticul percepe realitatea subiectiv: singura realitate acceptată este clipa prezentă; - trecutul e amintire, iar evadarea se face în căutarea gloriei demult apuse – paseism – iar viitorul este ipoteză, vis, reverie (motivul oniric)Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Poezia se deschide si se inchide cu imaginea lacului luxuriant si insufletit in primul tablou(,,tresarind in cercuri albe/El cutremura o barca”).Sobru si static in ultimul tablou, devenind elemental consolatory al poetului dezolat.
Calin file din poveste de Mihai Eminescu
Sunt sunt folosite doua metafore unica in literatura noastra (''cuibar rotind pe ape''si ''bulagari fluizi'')care ne sugeraza stralucirea si faramecul noptii.Stralucirea noptii,care a cuprins padurea este amplificata de imaginea lunii care ''zace''. Verbul "zace"are sensul de intensitatea luminozitatii lunii,care mareste misterul cadrului naturii.Luna este simbolul iubiri si al farmecului.
Totul este invaluit de miresma florilor ce dau vazduhului calitatea de "tamaiet".Cdrul natural este paradisiac si este relizat prin acumularea de imagini vizuale ,auditiuve si olfacive care poarta amprenta genuluio eminescian. Patrea a doua a poemului ne prezinta imagine nunti imparatesti .
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Poezia prezinta printre temele romantice si antiteza trecut -prezent. “Nimeni nu-ntreaba cine este sau era....” . Acest vers arata dezamagirea poetului la indiferenta comuna a tuturor oamenilor ce nu apreciaza efortul artistic ce razbate sa ajunga arta poetica. Poetul se aseamana unor fenomene efemere, ce dureaza foarte putin si despre care iti ramane o vaga impresie. El este “suflare”, “sunet”, “scanteie”, “lacrima”. In strofa a doua poetul de identifica cu “o boaba de spuma, un cret de val, un nume”. Prin aceasta comparatie arata alegerea anonimatului in ciuda unei identitati cunoscute dar fara apreciere. Profunda lui nemultumire fata de acesta poastura a unei singuratati neintelese, este accentuata in penultimul vers al poeziei : “Mai bine niciodata, el n-ar fi fost pe lume”. Suferinta sa nu ...
Lasa-ti lumea....- Mihai Eminescu
Precum in Dorinta ori in Floarea albastra, indemnul este acela de a ,,rataci’’ pe cararile intortocheate ale ,,vechilor paduri’’- martore unice, alaturi de stele- la tabloul idilic al imbratisarii perpetue. Versurile-refren din primele trei strofe sunt aproape identice si converg spre nevoia indragostitului de a ocroti fiinta adorata: ,,Nime-n lume nu ne stie’’, ,,Nime-lume nu ne vede’’.
Arta iubirii este celebrate intr-un décor fabulos, care vibreaza de glasul ,,tanguios’’ al buciumului ce rasuna indelung, ecoul sau ajungand pana la urechea perechii inlantuite. Totul in jur capata rezonanta vibrarilor sentimentale: padurea ii ocroteste parka in mod constient pe indragostiti, stelele stralucesc cu farmec, melodia prelungita pana departe a buciumului rasuna cu drag, pe cer isi face aparitia ,,dulcea luna’’, ivindu-se ,,dintr-o rariste de fag’’.
Mihai Viteazul - unirea si centralizarea Tarilor Romane
În preajma ocupării tronului de către Mihai Viteazul, se produc importante mutaţii în exercitarea puterii politice. Boierimea este confruntată cu un fapt fără precedent: pătrunderea boierilor greci în instituţiile reprezentative ale statului. Alături de boierimea de veche tradiţie se cristalizează o boierime nouă, potrivnică elementului grecesc şi colaborării cu turcii. Aceasta va constitui suportul domniei, mai ales prin atitudinea ostilă manifeststă faţă de Poartă.
Ascensiunea lui Mihai Viteazul s-a întemeiat pe boierimea nouă, pe legăturile cu boierii olteni, de care se simţea ataşat prin relaţii de rudenie, cât şi prin interese.
Medie note: 8.18 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!