Mihai eminescu pe langa plopii fara sot comentariu literar
Mihai Eminescu - Pe langa plopii fara sot
Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române. Prin tot ce a creat, el a produs un efect de modelare profundă si de durată. A făcut ca toată poezia acestui secol să evolueze sub asupririle lui. În poezia “Pe lingâ plopii fără soţ...” înfăţişează ideile unei elegii erotice unde predomină tema iubirii şi a suferinţei. Anume, titlul semnifică un gest al singurătăţii “plopii fără soţ” . În tema poeziei se situează şi natura care este mai sărăcăcioasă şi urbană, reprezentată prin străzi pustii, ferestre închise, plopi singuratici.
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - În anul 1869, pe întâi aprilie, Eminescu înfiinţează împreună cu alţi tineri cercul literar „Orientul”. Pe 11 aprilie, la Viena, Eminescu se înscrie la Facultatea de filozofie ca student extraordinar, auditor, lipsindu-i bacalaureatul, face cunoştinţă cu Slavici. În 1870 îl vizitează de Anul Nou pe fostul domnitor, Alexandru Ioan Cuza.
Mihai Eminescu
Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in substratul autohton al culturii eminesciene. Poetul se defineste singur: “Aspru, rece, suna cantul cel etern neispravit” - lasand astfel loc pentru alte contributii atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in sincronizarea cu universalitatea.
Mihai Eminescu-opera autobiografica
A suferit de boala Basedow-Graves. Mihai a fost cel de-al saptelea fiu. Dupa el s-a nascut in jur de 1854 Harieta, sora mai mica a poetului, cea care l-a ingrijit dupa instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul care a lasat urmasi directi. A studiat Politehnica la Praga si a devenit capitan in armata romana. S-a luptat cu Titu Maiorescu, incercand sa impiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an si jumatate, data nasterii sau a mortii nefiind cunoscute.
Luceafarul de Mihai Eminescu
Biografia poetului constient de genialitatea creatiei sale ("Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar"), a conturat in literatura mitul poetului damnat al geniului nefericit, care a aparut in mod inexplicabil, meteoritic in "sarmana noastra literatura de la 1870", dar pe care posterioritatea l-a fixat pentru eternitate drept "Luceafar al liricii nationale."Cele 5 teme fundamentale ale creatiei poetului justifica vocatia poetului romantic - timpul, cosmicul, istoria, natura si iubirea, ce antreneaza o gama larga de motive romantice, din care vom enumera doar cateva : "fugit irreparabile tempus"( trecerea ireversibila a timpului), efemeritatea, panorama desertaciunilor, conditia geniului, solitudinea, societatea corupta, misterul etnogenezei, inechitatea sociala, patriotismul, visul de dragoste, dorul, tanguirea iubirii pierdute, femeia inger, femeia demon, misoginismul, reveria romantica, codrul, luna, stelele, luceferii, teiul, zborul ...
Alexandru Lapusneanu - comentariu literar
Lapusneanul dovedeste o cunoastere sigura asupra oamenilor, dar si o abilitate politica remarcabila, crutandu-l pe Motoc pentru ca ii este "trebuitor" ca sa se mai usureze de "blestemarile norodului". Scena aceasta adauga alte trasaturi portretului domnitorului: luciditate, duritate si ironia.
Faptura mamei de Grigore Vieru - comentariu literar
Mama, ce cuvint inaltator ! primul nostru cuvint! Ce sentimente de dragoste ne invaluie sufletul , si un chip sfint ne apare in fata ochilor atunci cind il rostim! Ea e fiinta cea mai sublima , fiinta care da viata pe pamint , cea care ne vegheaza primile zile de viata si primile nopti de nesomn , cea care se bucura vazindu-ne primul zimbet , primii pasi, dar si cea care sufera alaturi de noi cind ne apare primul dintisor sau cind , pentru prima data , ne-am julit genunchii.
Dacia literara
Redactorul combata imitatiile literare dupa autori straini si traducerile de proasta calitate; in opinia lui, "dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national". Avertizeaza si asupra inflatiei de traduceri care "nu fac o literatura".
Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
Poezia se constituie ca un dialog intre doua voci lirice (mastile eului liric), fiind alcatuita din cinci fragmente:
1) primele trei strofe contin un monolog al instantei feminine adresat instantei masculine (omul de geniu); strofa a patra este un comentariu al eului liric fata de vorbele fetei;
3) strofele V - XII contin scenariul unei povesti de iubire imaginate; 4) strofa XIII este un alt comentariu al eului liric; 5) ultima strofa este un adaos tarziu la comentariile din strofele IV si XIII.
Luceafarul de Mihai Eminescu - muzicalitatea
Principala tema a poeziei este, cum insusi autorul a notat pe manuscris, conditia geniului in lume, care "n-are moarte, dar nici noroc". Problema geniului este vazuta din perspective filosofiei lui Schopenhauer care pune in contrast pe omul de geniu cu omul comun: primul, insetat de cunoastere, se poate obiectiva, elibera de vointa oarba de a trai; omul comun nu poate iesi din el insusi, ramanand prizonier al Vointei.
Povestea codrului de Mihai Eminescu
Si astazi chipul zimbitor al poetlui isi regaseste puterea asupra sufletelor noastre ce apare ca un valorificator ce ilustreaza o gama larga de sentimente,trairi,emotii a iubirii inlatatoare contopita in cadrul natural al naturii.
Lacul de Mihai Eminescu
Folosirea verbelor la conjunctiv sugerează speranţa, visul de împlinire a iubirii, posibila fericire fiind vizualizată prin gesturile tandre, mângâietoare: „să răsară”, „să-mi cadă”. Eventualitatea împlinirii visului de iubire este în concordanţă cu posibilul cuplu, realizat de poet prin două pronume personale, „eu” şi „ea”, care sugerează, pe de o parte, confesiunea sinelui poetic, iar pe de altă parte, unicitatea iubitei, pronumele fiind subliniat grafic. Iubita este, aşadar, „ea”, unică, singura care ar putea să-l facă fericit.
Strofele a treia şi a patra imaginează, în continuare, eventuala poveste de iubire, idila, care se manifestă ca un ritual încărcat de emoţia posibilei întâlniri: „Să sărim în luntrea mică / Îngânaţi de glas de ape, / Şi să scap din mână cârma, / Şi lopeţile să-mi scape;”. Verbele sunt tot la conjunctiv, pentru că întâlnirea nu este reală, ci ea se petrece numai în imaginaţia ...
Mihai Viteazu
A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).
Medie note: 8.42 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



