Mircea eliade romane despre spirite
Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii
1. O posibilitate de renastere printr-o mitologie noua ofera literatura fantastica. Mircea Eliade noteaza de mai multe ori aceasta idee, dand si cateva surse ale fantasticului modern. O nuanta trebuie retinuta: fantasticul este o experienta intr-o realitate vazuta istoric. Nu o evaziune in atemporal, ci o implicare totala in istorie. Viata este o suma de mituri, arhetipuri ce nu se vad.
2. Mircea Eliade este cea mai integrala (si servila) intrupare a gidismului in literatura noastra. Dupa Andre Gide, sensul artei fiind cunoasterea (intelege instruirea de esente pe cale mitologica), un artist e cu atat mai adanc, cu cat traieste mai intens, cu cat pune mai multe probleme, care, insa nu sunt propozitii inteligibile, ci trairi, 'experiente'. Si cum eticul e aspectul fundamental al destinului uman, problema trebuie pusa ca experienta morala.
Modernitatea prozei lui Mircea Eliade
In acelasi timp, el se gandeste la un lung articol intitulat "Despre necesitatea romanului-roman", in care doreste sa vorbeasca despre "dimensiunea autonoma, glorioasa, ireductibila a naratiunii, formula readaptata constiintei moderne a mitului si mitologiei".5
Mircea Eliade referat
Eliade face cunostinta cu nuvelele lui Giovanni Papini si cu studiile social-antropologice ale lui James George Frazer.Interesul fata de cei doi scriitori l-a dus la invatarea limbilor italiana si engleza; in particular incepe sa studieze persana si ebraica. Este interesat de filozofie si studiaza lucrarile lui Vasile Conta, Marcus Aurelius si Epictet, citeste lucrari de istorie si in special pe Nicolae Iorga si B.P Hasdeu.
Maitreyi de Mircea Eliade - roman al experientei
Mitul fecioarei bengaleze se constituie treptat si dramatic, incepand cu primele capitol unde notatiile din jnurnal, lapidare si reci sunt completate cu amintirile eroului. Astfel, pe Allan Maitreyi nu-l atrage initial, cand o gaseste chiar urata, "cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase, cu sanii puternici de fecioara bengaleza, crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt".
Mircea Eliade - Viata si opera
Aceste prime doua cicluri se caracterizeaza prin diferenta fenomenologica intre samanul care participa intr-un ritual de cautare initiatorie si samanul care are o "chemare" spre o cariera supranaturala. In primul caz, personajul este in cautarea propriilor sale forte, in al doilea, el este in mod clar instrumentul acestor forte pe care nu le poate controla in nici un fel.
Biografia lui Mircea Eliade
întors în ţară în 193 1 pentru satisfacerea stagiului militar, fundează o grupare, "Crilerion", împreună cu mai mulţi prieteni, între care Mircea Vulcanescu, Petre Comamescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica şi Emil Cioran.
Incipit vita nova - Autobiografie Mircea Eliade
Incipit vita nova - Autobiografie Mircea Eliade
Aceasta parte incepe cu sosirea lui Eliade la Paris pe 16 septembrie 1945, unde se intalneste cu Emil Cioran si Lica Cracanera. La inceputul lui noiembrie, Georges Dumezil isi deschide cursul la „Ecole des Houtes Etudes” si apoi il invita pe Eliade sa tina o serie de conferinte pe teme religioase.
Incipit vita nova - Autobiografie Mircea Eliade
Viata si activitatea lui Mircea Eliade
Personalitate culturală unanim recunoscută, Eliade, a fost membru a numeroase societăţi culturale şi membru al academiilor americană, britanică, austriacă, belgiană. Totodată i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către universităţile: Yale, La Plata, Loyola, Chicago, Colegiul din Boston,Colegiul Law la Salle Philadelphia, Colegiul Oberlin,Lancaster,Sorbona,Washington. Academia Franceză I-a acordat premiul Bordin pentru Istoria credinţelor şi ideilor religioase, iar statul francez Legiunea de onoare.
La tiganci - Mircea Eliade
Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise.
Mircea Eliade-La tiganci
Tot din acest domeniu îsi sustine doctoratul în anul 1933 cu sinteza “Psihologia meditatiei indiene”” (studiu despre yoga), lucrare care la îndemnul comisiei, va fi publicata anul 1936, într-o noua forma, sub titlul „Yoga, essai sur les origines de la mystique indienne”. Studiile despre yoga sunt reluate în volumele: „Techniques du yoga” – (1948), „Le yoga”, „Immortalité et liberté” si „Patandjali et le yoga”.
O alta zona a laturii stiintifice din opera lui Eliade, zona sistematic explorata de acesta, este cea a mitologiei, domeniu în care preocuparile sale se interfereaza cu cele ale lui Lucian Blaga, autor care a adus un punct de vedere original în cercetarea mitologiei românesti. Reprezentative în acest domeniu sunt cunoscutele lucrari: „Mitul eternei reîntoarceri”, „Sacru si profan”,„Aspecte ale mitului”, „De ...
Tabel cronologie Mircea Eliade
1926 noiembrie. Redactor la Cuvântul.
1927 martie- aprilie. Prima calatorie in Italia. Îl vizitează pe Giovanni Papini, care a avut o deosebita inriurire asupra adolescentului si tanarului Mircea Eliade.
1928 aprilie-iunie. La Roma. Studiază cu febrilitate in biblioteci, scrie articole pentru Cuvântul.
Octombrie. Licenţiat in filozofie la Universitatea din Bucureşti cu teza Contribuţii la filozofia Renaşterii.
20 noiembrie. Pleacă cu un vapor romanesc spre India, unde maharajahul Manindra Chandra Nandy de Kassimbazar ii promite o bursa de studii.
21 decembrie. In biblioteca Societatii teosofice din Adyar îl intlneste pe marele filozof indian Surendranath Dasgupta, care acceptase anterior sa-l abia doctorand.
26 decembrie. Sosirea la Calcutta, unde se stabileşte la pensiunea anglo-indiana a doamnei Perris, din Ripon Street 82. se consacra studiului ...
Mircea Eliade
Intre anii 1933-1940 ,simultan cu o intensa activitate beletristica si publicistica ,tine cursuri de filozofie si de istoria religiilor la Universitatea din Bucuresti .In timpul razboiului este atasat cultural ambasadei Romaniei la Londra ( 1940 - 1941 ) si al delegatiei romane de la Lisabona ( 1941 – 1946 ) .
Mircea Eliade - biografie
Mircea Eliade este cel mai mare om de cultura roman ,din veacul al XX-lea ,impunandu-se ca nici un alt carturar in cultura universala . Mircea Eliade a facut studii filozofice la Bucuresti ,incheie cu teza despre filozofia Renasterii ( 1928 ) ;la Calcutta ( India ,1928 - 1931 ) isi sustine doctoratul de filozofie cu o lucrare asupra gandirii si practicii Yoga ( 1932 ) .
Mircea Eliade
"Problema virilitatii"Disciplina scolara ii repugna elevului Eliade de la liceul bucurestean "Spiru Haret". Nimic nu mai merge: profesorii nu il apreciaza la justa lui valoare, in timp ce colegii il poreclesc "doctorul", datorita faptului ca, in ciuda interdictiei tatalui, preocupat de problemele de vedere ale lui Mircea, continua sa citeasca. In special Balzac, pentru care, ca si eroul din "Cele 400 de lovituri" ale lui Truffaut, dezvolta o adevarata fascinatie.
Pe strada Mantuleasa de Mircea Eliade
S-a spus ca prozatorul nu s-ar dovedi documentat in privinta felului in care decurgeau anchetele in timpurile acelea intunecate, desemnate de catre Marin Preda cu formula limitativ-eufemistica de "obsedant deceniu". Bineinteles ca in discutiile predilect nocturne pe care le "antamau" cu victimele lor, securistii nu exteriorizau nici pe departe disponibilitatea celor din Pe strada Mantuleasa. Dar autorul pune in cumpana parghia interesului exponentilor politiei politice de a-si preAZlungi relatia cu nastrusnicul lor client - ceea ce are darul de a spori intrucatva verosimilitatea.
Mircea Eliade - portret psihologic
În încercarea de a alcătui un portret psihologic al unei personalităţi cum este Mircea Eliade─sau oricărei alte personalităţi cu care nu se poate avea un contact direct─ridică unele probleme în ceea ce priveşte folosirea unei metode adecvate. Dintre metodele de cunoaştere psihologică, în cazul de faţă, relevante pentru scopul nostru ar fi metoda biografică şi metoda analizei produselor activităţii, fără a neglija nici contextul socio-istorico-economic al perioadei în care Mircea Eliade a trăit.
Mircea Djuvara
Solutionarea unor astfel de probleme necesita depasirea oricarei analize ,,pur tehnice” a dreptului, a textelor de lege pentru ca stiintele juridice nu sunt discipline autonome aceasta depind in privinta principiilor lor de o conceptie integrala, totalizatoare care este filozofia generala. Analiza teoriilor ce vizeaza structura, dinamica, finalitatile dreptului evidentiaza ideea ca orice stiinta a dreptului este ridicata pe un sistem filozofic, este dependenta de o atitudine in raport cu marile probleme ale omului si societatii. De aceea tezele folozofiei dreptului vor servi intotdeauna pentru explicarea si aplicarea dreptului pozitiv.
Mircea Djuvara a facut o distinctie principala intre cunoasterea dreptului si stiinta lui. Multi cetateni acumuleaza cunostinte despre drepturile si obligatiile lor si ale semenilor. Astfel de cunostinte disparate nu sunt stiinta. Vor deveni stiinta doar acele cunostinte juridice care descriu procesele reale din societate prin mijlocirea unor ...
Medie note: 8.21 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!