Mitul folcloric al zburatorului
Mitul folcloric al Zburatorului
După G. Călinescu, balada lui I. H. Rădulescu surprinde „suferinţele fetei nubile”, suferinţe provocate de invazia misterioasă a dragostei, asemănată, pe drept cuvânt, cu o boală necunoscută, „explicabilă mitologic şi curabilă magic”. Această boală enigmatică a iubirii poate fi vindecată, în concepţia populară, prin vrăji şi descântece.
În poezia lui I. H. Rădulescu, Zburătorul este asemănat unei fiinţe
superioare, este o proiecţie cosmică, el fiind receptat de cele două surate - care reprezintă mentalitatea populară - ca un ,, fulger “ , ca o ,, lumină iute “. „Dar ce lumină iute ca fulger trecătoare” descrie un eveniment simbolic neobişnuit (căderea unei stele) a cărui semnificaţie se dezvăluie treptat. Întâlnirea are loc noaptea, tocmai pentru a pregăti scena unde vor evolua forţele malefice.
Acesta este atât de natură cosmică ...
Zburatorul - Ion Heliade Radulescu
Corespondentul lui Gheorghe Asachi in Tara Romaneasca, Ion Heliade Radulescu, professor editor, jurnalist, cap al revolutiei de la 1848, intaiul presedinte al Societatii Academice, a risipit extraordinara sa energie in activitatea pe taramul scolii, presei, teatrului si literaturii (poeziei si prozei).
Ion Heliade Radulescu
În domeniul limbii scrie „Gramatica Românească”(1828), a doua după cea a reprezentanţilor şcolii ardelene.În literatură, alături de Kogălniceanu, îndeamnă scriitorii să scrie „cum pot şi cât pot”, încurajând creaţiile originale.
Mitul zburatorului
,, Pe deasupra de prapastii sunt zidiri de cetatuie"rnCadrul natural este descris intr-o atmosfera nocturna. In acest cadru se iveste zburatorul iar motivul noptii intermediaza intalnirea celor doi. Fata de imparat si Calin nu se pot intalni decat in somn, cei doi facand parte din lumi diferite, motivul somnului devenind astfel punctul de legatura intre teluric si uranic. rn rnPortretul zburatorului este romantic si sugereaza inadaptarea si imposi-bilitatea reconcilierii celor doua lumi, incat se face apartenenta la natura demonica. Ca si in ,,Luceafarul" omul de geniu nu se poate cobori la nivelul mediu, cum nici omul simplu nu poate ajunge la un nivel superior.rn rnAici intalnirea se face noaptea, prin intermediul oglinzii, simbol al cunoasterii, insa nu cunoastere directa ci una reflectata. Oglinda este un ochi strain in care cautam adevarul. Imposibilitatea contopirii celor doua lumi face ca ordinul naturii, firesc sa se schimbe, intreg universul participand la incercarea ...
Romantismul reprezentat prin Ion Heliade Radulescu
Principiile romantismului atestate in poeziile lui Ion Heliade Radulescu :In poezia "Destainuirea"
Descoperirea infinitului spatial si temporal:"Cerul e al meu templu si singura-nchinare,/ Seninul lui e semnul prin care il slavesc,/ Prin albastruia-i fata se-nsufl-a mea cintare,/ Luceferii lui raze de viata-mi raspindesc."
Mihai Eminescu - mitul si magia irealului
Lumina are rolul de a se integra dramei cosmi-ce, vorbind, în acelaşi timp, despre destinul omului şi despre eforturile sale de a se împărtăşi armoniei absolutului. Lumina poate fi degradată şi degradantă. Ea limitează, e consubstanţială spaţiului neguros, o consubstanţialitate privată însă de armonie. Pătrunderea în sfera luminii veridice necesită o decantare rituală, un soi de alchimie, prin care să fie înlăturate toate urmele materialităţii dure şi gre-le. Lumina este cea care dă contur formelor şi impregnează decorul în atmosfera irealului sideral.
Luceafarul - poem folcloric
Luceafarul - poem folcloric - 1. Principala sursa de inspiratie a lui Eminescu a fost folclorul.
a. In perioada studiilor berlineze poetul a cunoscut memorialul de calatorie prin Muntenia a germanului Richard Kunisch, care cuprindea si basmul muntenesc "Fata in gradina de aur".
Basmul povesteste despre o prea frumoasa fata de imparat pe care pentru a o feri de privirile muritorilor de rand si de ispitele lumii - tatal sau o tine ascunsa intr-un palat construit numai din marmura, aur, argint si pietre scumpe, intr-o "vale stearpa", unde stanci de paza inconjoara mareata adancime. Palatul si gradina lui de aur este pazit de un balaur fioros.
Dar vestea despre frumusetea fara seaman a fetei se respandeste repede. Despre ea aude si Florin, fiul unui imparat, care porneste in cautarea fetei, cu gandul s-o cucereasca. Dupa un sir de peripetii, acesta reuseste sa ...
Mitul-Definitii, Delimitari, Filiatii
„Metaforă revelatorie, invoalată şi stilistic structurală” cum îl numea Lucian Blaga, sau cum îl definea Bronislav Malinovski, „Mitul, într-o comunitate arhaică, adică în forma sa vie, originară, nu este o simplă istorie povestită, ci o realitate trăită(...), o realitate vie, despre care se crede că s-a petrecut în timpuri străvechi şi că influenţează în continuare lumea şi soarta oamenilor”1; mitul reprezintă poate, forma cea mai nobilă de concentrare a evenimentelor reale sau plăsmuite, toate expresie a modului imaginar dar şi intrinsec de a analiza, surprinde şi releva lumea exterioară şi universul interior.
Mitul lui Oedip
George Enescu despre Oedip spune "îmi este cea mai draga. În primul
rând pentru ca m-au costat luni de munca si ani de neliniste. Apoi
pentru ca am pus în ea tot ce simteam, ce gândeam, în asa fel încât ma
contopeam uneori cu eroul meu. Un asemenea subiect nu-l alegi tu, te
alege el pe tine. Te prinde, te tine, si nu-ti mai da drumul. Nu te
poti desprinde decât luând în mâna condeiul si hârtia cu portative.
Mitul Zburatorului
Cu toate stradaniile parintilor, Zburatorul nu poate fi oprit de efemere zidiri pamantesti. Dincolo de orice privire, sub mantia protectoare a intunericului, intilnirile celor doi continua noapte de noapte, "Astfel vine-n toata noaptea/ Zburator la al ei pat". Dragostea fetei este atat de apriga incat isi doreste sa fie rapita de zburator. "Zburator cu negre plete, vin la noapte de ma fura".
Fata de imparat si Calin nu se pot intalni decat in somn, cei doi facand parte din lumi diferite, motivul somnului devenind astfel punctul de legatura intre teluric si uranic, "Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburator...". Portretul zburatorului este romantic si sugereaza inadaptarea si imposibilitatea imbinarii celor doua lumi.
Mitul zburatorului
Mitul zburatorului - Iubirea este cea mai veche temă literară, tratată sub forme arhaice şi arhetipale în toate mitologiile şi religiile lumii. Mentalitatea arhaică resimte iubirea ca o forţă atât de puternică, încât primul impact al sentimentelor îi este atribuit unei fiinţe supranaturale şi presupune un proces de iniţiere configurat într-un mit erotic.
OZN - Obiecte zburatoare neidentificate
In mijlocul anilor 60 o grupa formata din oameni de stiinta si ingineri, dintre care sa-au remarcat James E. McDonald, de la Universitatea din Arizona, meteorolog si J. Allen Hynek, de la Universitatea Northwestern, astronaut, au ajuns la concluzia ca un procenaj scazut din raporturile de OZN-uri credibile au indicat prezenta unor vizitatori extraterestrii.
Mitul potopului
- hotararea de a distruge creatia: “astfel inima i-a imboldit pe zei sa dea drumul potopului”
- dilema — distrugerea totala sau salvarea unei parti a creatiei
- alegerea celei de-a doua variante; salvarea lui Ut-Napistim, care este modest, supus, pios,
ascultator, etc.; exista si o varianta akkadiana, in care eroul salvat din potop se numeste Athahasis (care se traduce prin ,,cel prea intelept care a ascultat de porunca divina”; “omule, distruge-ti casa si cladeste o corabie; paraseste averile si ai grija de viata ta, dispretuieste bogatiile lumesti si mantuieste-te pe tine doar”.
Luarea si darea de mita
Orice act contrar indatoririlor legal stabilite - ce intra in competenta
functionarului -, prin care acesta urmareste obtinerea unui profit sau satisfacerea unui interes1, are ca rezultat perturbarea grava a relatiilor de serviciu, ca si a intereselor generale ale societatii, inducand un sentiment de neliniste in randul opiniei publice si neincredere in autoritatile publice, institutiile publice ori alte persoane juridice, multe dintre aceste fapte tinand, ulterior, "capul de afis" pe prima pagina a ziarelor sau in cadrul jurnalelor de stiri ale diverselor posturi de televiziune.
Mitul Dracula
Pentru Mircea Eliade miturile revelează structurile realului şi multiple moduri de a fi în lume, aşadar ele sunt modelul exemplar al comportamentului uman; povestesc istorii adevărate, referindu-se la lucruri adevărate. Nu există mit, dacă nu există dezvăluire a unui mister, revelaţia unui eveniment primordial, care a întemeiat fie o structură a realului, fie un comportament uman. Aşadar mitul nu poate fi particular, privat sau personal. De asemenea, consideră Mircea Eliade, că mitul este asumat de om ca fiinţă totală, el nu se adresează numai inteligenţei sau numai imaginaţiei.
Medie note: 7.94 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



