Moara cu noroc povestirea pe capitole
Moara cu noroc-rezumat pe capitole
Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece orice drumet ce trece prin zona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea la vorba. Clientii carciumei erau foarte multumiti pentru ca nu erau tratati ca niste straini, ci camembri ai unei familii.
Capitolul III.Intro zi sosi la Moara cu noroc Lica Samadaul, "un om ca de treizeci si sase de ani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc". Samadaul era de fapt o porecla, insemnand "cel ce are grija de turmele de porci date porcarilor". Era un "om aspru si neindurat". Ana este fascinate de Lica, iar Ghita ii cere sa-I spuna ce se intampla de obicei pe la carciuma.
Caracterizarea lui Ghita - Moara cu noroc
Alta data, intr-o efuziune a sentimentelor paterne, isi deplânge prăbuşirea, căreia nu i se poate împotrivi: „Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...) un tata om cinstit (...) tatăl vostru e un ticălos”. Situaţia materiala a lui Ghiţă e înfloritoare datorita afacerilor cu Lică si, deşi fricos si las, Ghiţă se afunda tot mai mult in faptele mârşave puse la cale de Lică.
Moara cu noroc - fisa lectura
Capitolul II
Moara cu noroc este un loc unde se castiga bine caci pe drumetul "venind despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai departe." In plus fata de situarea favorabila, clientii erau multumiti deoarece noul carciumar si familia sa "nu il primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume ci ca pe un prieten asteptat de multa vreme in casa lor".
Ioan Slavici - Moara cu noroc
Ghita este un personaj tragic, care strabate un drum al dezumanizarii, de la care nu are puterea sa se abata. Scriitorul ni-l arata pe rand, stapanit de dragoste pentru sotie si pentru copii sai, stapanit de groaza fata de Lica, dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Evolutia starilor lui sufletesti nu este lineara, ele se amesteca, se ciocnesc.
Temperament patetic, sentimentele lui tind spre extreme; stapanit de intensitatea lor se crede, uneori, tare, dar, in realitate, e robul lor, al sentimentelor, al patimilor. Ghita face mereu un joc dublu, dar il face prost. Simuleaza alianta cu Lica, dar si cu Pintea, continua sa joace fata de familie si fata de propria-i constiinta, robul onorabilitatii, dar pe Ana o impinge incet-incet in bratele Samadaului, iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei.
Moara cu noroc
“Moara cu noroc” este o opera epica de mare intindere, “o nuvela solida cu subiect de roman” (George Calinescu), ce reprezinta un moment de referinta in evolutia prozei realiste de la noi.
Ioan Slavici - Moara cu noroc
Compoziia:
- 17 capitole care urmresc n ordine cronologic faptele ce pecetluiesc destinul unui mic meseria stpnit de dorna de navuire.
- unitatea i simetria construciei epice este realzat prin prezena i cuvintele btrnei (mama Anei) la nceputul i sfritul nuvelei (procedeu prin care l anticip pe Rebreanu din romane): personajul, dei episodic, este purttorul mesajului etic al autorului, scriitor moralist convins de funcia moral a artei.
Moara cu noroc
Slavici îşi pune personajele în situaţii limită când trebuie să aleagă între solicităţi simultane, dar care se exclud reciproc (Ghiţă din Moara cu noroc). Asupra personajului se exercită constrângeri deformatoare ale partenerului, ale familiei sau ale satului (Gura satului). Din aceste situaţii rezultă drame ale demnităţii şi ale vanităţii (mândriei). Slavici este un maestru al analizei psihologice; ştie să urmărească gradat instalarea crizei sufleteşti şi evoluţia ei de la primele semne până la punctul culminant.
Procedee ale analizei psihologice: acumularea lentă a faptelor (Moara cu noroc), descrierea celor mai fine mutaţii sufleteşti, notarea reacţiilor fiziologice, monologul interior, dialogul conflictual, legătura dintre criza sufletească şi cadrul natural, deplina motivare socială şi psihologică a dramelor. Slavici este creatorul nuvelei realiste-psihologice româneşti.
Moara cu noroc - prezentare generala
Personajul principal trăieşte şi o dramă a vanităţii rănite. Împotriva părerii generale, Ghiţă nu este un om slab, dimpotrivă, setea de bani o întâmpină o puternică rezistenţă atunci când este vorba de pierderea cinstei. Reacţiile personajului, mai ales în a doua parte a nuvelei au la bază setea de răzbunare asupra aceluia care l-a supus unor umilinţe repetate.
Moara cu noroc - rezumat pe capitole
V. Lica Samadaul, impreuna cu doi tovarasi, se apropie de carciuma pe un drum laturalnic, dar este latrat de cainii cei rai ai lui Ghita pe care ii imblanzeste. Vazandu-l pe Lica sosit astfel, Ana il trimite pe Laie, sluga lor, sa astepte ascuns in spatele unor rachiti de langa Moara, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca forma, ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa il informeze despre aceste deplasari.
Rezumat (pe capitole ) Mara
Cat timp a fost la gimnaziu la Timisoara, a fost mereu printre primii, dar in al cincilea an, cand a venit in vacanta de Pasti acasa a si ramas aici. Intr-una din zile, Natl a vazut la fereastra, care s-a sfaramat, a manastirii,o fata grozav de frumoasa. Natl a ramas uimit de frumusetea Persidei. In cele din urma, Persida il vazuse si ea pe Natl si a ramas incremenita.
Alexandru Lapusneanul rezumat pe capitole
Capitolul IV - "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…" Aici este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Personajul principal al operei este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanul, surprins in ultimi 5 ani din a doua sa domnie. Personaj in jurul caruia graviteaza intriga si actiunea nuvelei A.L. este un personaj real, cu atestare istorica, intruchipand in opera pe tiranul crud, sangeros, razbunator si viclean.
Relatia dintre incipit si final in Moara cu noroc de Ioan Slavici
Tema nuvelei o constituie patima banului şi consecinţele existenţiale nefaste ale acesteia. în relaţie cu tema se află şi conflictul care îmbracă două aspecte: exterior (între Ghiţă şi Lică, Pintea şi Lică, Ghiţă şi Ana) şi interior (născut în sufletul lui Ghiţă, sfâşiat între patima banului şi fondul său iniţial cinstit).
Romanul Baltagul - povestire pe capitole
Aceasta stabileşte preţul pe marfă dupăce se sfătuieşte cu părintele şi cu d-l Iordan. D-l David ar vrea să se tocmească dar Vitoria refuză. Aceasta primeşte pe marfă 38.000 lei pe care-i lasă până a 2-a zi la părintele Daniil. Noaptea dăduse la vite o dihanie, dar vitoria ia puşca şi trage , iar „2 umbre omeneşti” se depărtează în fugă. Pornesc la drum pe 10 martie , într-o vineri însoţiţi de dl. David. Vitoria ştie că soţul ei e mort „căci viu se poate întoarce şi singur”. Seara ajung la Gura Bicazului unde poposesc la han la Donea ; aceasta nu l-a mai văzut pe Necchifor din toamnă; pretind că Nechifor ar trebui să-i plătească femeii nişte datorii.
Moare de Ioan Slavici - scurt comentariu
El identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine, ci pentru a fi cineva, pentru a fi respectat. Nemultumit de conditia sa sociala, el simte ca ar putea face si altceva, mai rentabil, decat sa carpeasca cizmele satenilor. Si, in ciuda rezervelor exprimate de soacra sa (care intruchipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a experientei) se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. La inceput totul mergea bine si viata era prospera.
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspective. Din perspestiva sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social, din perspective moralizatoare, prezinta urmarile setei de inavutire care zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie, din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior din sufletul lui Ghit, sfasiat din dorinta de a ramane om cinstit si dorina de a se imbogati alaturi de Lica.
Moara cu noroc
Acţiunea se desfăşoară pe parcursul unui an, între două repere temporale cu valoare religioase : de la Sfântul Gheorghe până la Paşti, iar în final focul şi apa purifică locul. Cârciuma de la „Moara cu noroc” este aşezată la răscruce de drumuri. Simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului. Simbolistica iniţială a drumului se completează, în final, cu sugestia drumului vieţii care continuă şi după evenimentele de la „Moara cu noroc”.
Moara cu noroc
Capitolul VIII
In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul ei in varsta de cinci ani.Discurand cu feciorul Ana afla ca tatal acestuia se sinucisese in urma cu trei saptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in padurile de pe langa Moara cu noroc. Feciorul discuta cu vizitiul si-i spune ca banuieste o legatura intre Lica si femeie, ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde.
Moara cu noroc
De acum, prabusirea lui Ghita este inevitabila. Eroul este aprins de setea de razbunare, dupa ce Lica il necinsteste si in viata familiala. Astfel, Ghita se hotaraste sa-l dea prins pe Lica jandarmului Pintea. Cei doi se hotarasc sa-I intinda o cursa, aruncand-o pe Ana drept momeala. Dar onoarea familiei sale este din nou stirbita, iar Lica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat.
Moara lui Califar
Spuneau ca mos Califar si-a vandut sufletul SATANEI pentru niste veacuri de viata. Iazul si moara lui Califar era locul unde stapanea raul si intunericul,se spune ca fundul iazului era plin cu oasele tineriilor care au vrut sa se procopseasca. Multi au vrut sa se procopseasca, printre acestia se afla si Stoicea care era foarte puternic si istet.
Medie note: 8.24 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!