Momentele subiectului definitii
Harap Alb - povestirea pe momentele subiectului
Harap Alb - povestirea pe momentele subiectului - In urmatorii doi ani, 1876-1877, apar celelalte povesti si povestiri, ”Punguta cu doi bani ”, ”Danila Prepeleac”, ”Povestea porcului”, ”Povestea lui Stan Patitul”, ”Povestea lui Harap Alb”, ”Fata babei si fata mosneagului”, etc.
Povestirea pe momentele subiectului
Expoziţiunea relatează faptele ce se petrec într-un ţinut îndepărtat, peste mări şi ţări, la capătul lumii, în timp mitic. Aşadar, relaţiile temporale şi spaţiale se definesc prin evocarea timpului fabulos cronologic şi a spaţiului imaginar nesfârşit: "Amu cică era odată într-o ţară" un crai care avea trei feciori şi un singur "frate mai mare, care era împărat într-o ţară mai îndepărtată", pe nume Verde împărat. Cei doi fraţi nu se văzuseră de multă vreme, iar verii nu se cunoscuseră între ei, pentru că împărăţia fratelui mai mare era ...
Harap Alb - rezumat
Lui Harap Alb ii este opus Spanul, simbol al fortelor raului, intruchipand inumanul. Ca si in cazul celorlalte personaje, scriitorul isi mentine atitudinea realista.
Harap Alb - caracterizare
Tema basmului „Harap-Alb” este aceeasi ca a basmrlor populare, in genere: triumful binelui asupra raului. „Povesttea lui Harap-Alb” e un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste de sub orice strai si la orice varsta” (G. Calinescu). Titlul neobijnuit al basmului evdentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului); totodata, acesta reflecta, prin contrastul cromatic „negru-alb”, armonizarea defectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe ultimele.
Eseu- Povestea lui Harap Alb
“Gerila, vazand ca toti stau impotriva, se manie atunci si unde nu tranteste o bruma pe pareti, de trei palme groasa, de au inceput a clantani si celeilalti de frig, de sarea camesa de pe dansii.
-Na!Incatea v-am facut si eu pe obraz. De-acum inainte, spuneti ce va place,ca nu mi-o fi ciuda, zise Gerila,razand cu hohot.”
Fantasticul umanizat. În basmul popular, fantasticul este antropomorfizat, adică personajele fabuloase se comportă, în general, ca oamenii, dar umanizarea lor este convenţională, abstractă, fără particularităţi psihice, sociale, naţionale. La Creangă, fantasticul nu numai că este umanizat, dar este şi localizat.
Povestea lui Harap-Alb
De fiecare data ii sar in ajutor personaje imaginare cu unele cu puteri neobisnuite. Basmul se incheie la fel ca si cel popular cu o nunta la care se petrece mult timp.
Povestea lui Harap-Alb
Basmul este o specie a genului epic de factura populara culta,in care sunt relatate intamplari fantastice ale unor personaje reprezentand fortele binelui si raului.Din infruntatrea lor ies intotdeauna invingatoare binele.
Povestea lui Harap-Alb
ILUSTREAZA CONCEPTUL OPERATIONAL ‘BASM CULT’
PRIN REFERIRE LA O OPERA LITERARA STUDIATA
Harap-Alb, de Ion Creanga
Dincolo de nisipuri - povestirea pe momentele subiectului
In departare, pe varful unei movile se vedea un calaret. Susteru a zgariat cu varful piciorului o cruce in nisip si incepu sa rada. Acest gest care era magic in copilarie insemn ca ,, dedesuptul garlei era un izvor’’. Amintirea acestei credinte copilaresti l-a facut sa aprecieze ironic : ,,Prost mai era in tinerete’’
Popa Tanda - momentele subiectului si caracterizarea personajului principal
Nuvele Popa Tanda de Ioan Slavici, publicatǎ în 1875 este o operǎ epicǎ pentru cǎ Slavici nareazǎ fapte şi întâmplâri care au în centrul lor pe preotul Trandafir.Principalul mod de expunere este naraţiunea la persoana a III-a prin care se relateazǎ acţiunea şi se construieşte personajul principal.
Popa Tanda - momentele subiectului
Nuvela este o opera epica culta in proza, mai intinsa decat schita, cu un singur fir narativ, cu o actiune mai complicata decat a schitei la care participa mai multe personaje, accentul cazand pe caracterul acestora nu pe actiune.
Fiind o opera epica, modul de expunere predominant este naratiunea prin intermediul careia autorul relateaza un sir de intamplari. Intamplarile narate si personaje care participa la actiunea constituie subiectul nuvelei structurat in cele cinci momente: expozitia, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul.
Doua Loturi povestire pe momentele subiectului
Desfasurarea actiunii:
Iata deci, de ce de trei zile incoace, sub pretextul ca e bolnav si nu se poate prezenta la locul de munca, domnul Lefter impreuna cu consoarta sa cauta disperati biletele castigatoare pe care le-au ratacit. Istovit, Lefter se aseaza pe canapea si adormea, fin urmat de sotia sa, obosita si ea dupa atatea cautari. Deodata eroul nostru se trezeste brusc din somn si ii martusireste sotiei ca biletele se afla in jacheta de culoare cenusie cu care se afla la berarie in ziua in care le-a cumparat. Speriata si alba ca varul la fata, doamna Popescu ii marturiseste ca a dat jacheta unei chivute pe nume Taca in schimbul a zece farfurii.
Popa Tanda momentele subiectului
Casele erau din lemn, cu peretii netencuiti, prin care intra vantul, Nu aveau hornuri, fumul iesind direct prin acoperis.Usa era alcatuita din trei scanduri fixate cu una de-a curmezisul. Patul era alcatuit din patru tarusi implantati in pamant peste care era pusa o saltea umpluta cu paie. Casele nu aveau curti mici, gradini de zarzavaturi.
Popa a incercat sa ii schimbe pe oameni tinand predici frumoase, dar acestia n-au mai venit la biserica. A inceput sa mearga popa la ei si sa le dea sfaturi despre gospodarie. Dupa un an de zile, vazand ca asa nu merge, a inceput sa-i batjocoreasca pe oameni.
La hanul lui Manjoala - momentele subiectului
Aşezandu-se la masă tanărul vrea să se inchine dar observă că nu exista nici o icoană in incăpere, despre care hangiţa ii spune că nu ar folosi la nimic.Cand acesta şi face cruce izbucneşte un răcnet de sub masă şi el crede că a călcat pe un cotoi bătran care se afla sub masă, iar cocoana se repede si deschide uşa ca să iasă afara „cotoiul supărat”, dar aerul rece stinge lampa.Credinţele populare spun că pisica neagră este una din infăţisările pe care le ia diavolul, iar graba cu care femeia ii deschide uşa insinuează un prim element al vrăjitoriei.In intuneric,tanărul incepe s-o mangie şi să o sărute pe hangiţă, dar ii intrerupr jupaneasa, care aduce tava cu mancare şi o lumanare.
Momentele subiectului in opera literara
I. Expozitiunea sau expozitia (partea introductive in care autorul
prezinta locul, timpul actiunii si unele dintre personaje);
II. Intriga (momentul sau faptul important care determina intreaga
desfasurare a actiunii);
III. Desfasurarea actiunii (partea cea mai intainsa, care cuprinde
faptele, intamplarile determinate de intriga);
IV. Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima
incordare, de intensitate in desfasurarea actiunii);
V. Deznodamantul (ultima parte, care cuprinde sfarsitul actiunii, al
evenimentelor).
Momentele subiectului
Desfasurarea actiunii (partea cea mai intainsa, care cuprinde faptele, intamplarile determinate de intriga);
Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima incordare, de intensitate in desfasurarea actiunii);
Deznodamantul (ultima parte, care cuprinde sfarsitul actiunii, al evenimentelor).
Subiect de olimpiada, etapa judeteana - clasa a V-a
SUBIECTUL II(7P)
1. Se stie ca A={x €N| x=2k+1, x
Dreptul Subiectiv
Drepturile subiective decurg şi sunt strâns legate de dreptul obiectiv, între ele existând o legătură indisolubilă. Drepturile subiective nu pot fi concepute fără a fi prevăzute în normele juridice, deci ele există şi se pot exercita numai dacă sunt recunoscute de dreptul obiectiv pentru că numai recunoaşterea şi ocrotirea printr-o normă juridică a unei valori îi conferă acesteia calitatea de drept subiectiv.
Deşi cele două accepţiuni ale dreptului sunt diferita ca semnificaţie terminologică ele sunt două ipostaze corelate ale dreptului. Dreptul subiectiv nu poate exista în afara dreptului obiectiv deoarece acesta este fundamentul acestora, este cadrul de principialitate şi reglementare juridică a drepturilor subiective şi de executare a obligaţilor corelative. dreptul obiectiv este cel care priveşte şi ocroteşte dreptul subiectiv, iar regula de drept se realizează prin exercitarea dreptului subiectiv.
Medie note: 8.42 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?