Momentele subiectului la opera literara repausul dominical 1470
Momentele subiectului in opera literara
* Nu toate operele literare au momente ale subiectului in aceasta
ordine (de exemplu, romanele politiste).
* Unele momente, precum expozitiunea sau deznodamantul pot lipsi,
autorul incepand cu intriga sau inlaturand deznodamantul pentru a
lasa cititorului posibilitatea de a-si iamgina sfarsitul
intamplarilor
* La baza rezumatului sta planul d e dei (principale si secundare).
* Ideile formulate sub forma de titluri trebuie dezvoltate in
propozitii sau fraze:
* Rezumatul urmeaza firul intamplarilor in ordinea desfasurarii lor;
* Relatarea este la persoana a III-a;
* Nu este permisa schimbarea sistemului de enuntare, adica
formularea frazelor ca din partea autorului;
* Nu se folosesc formule de genul "autorul ne spune ca...",
"scriitorul arata ca...";
* Nu se folosesc cuvinte-cheie sau citate - continutul trebuie redat
in cuvinte proprii;
* Se elimina amanuntele nesemnificative;
...
Dincolo de nisipuri - povestirea pe momentele subiectului
Urmeaza intriga in cadrul careia calaretul se apropie in goana , Susteru gandindu-se ca daca o va mai tine tot asa calul va muri, rapus de atata efort.
Harap Alb - povestirea pe momentele subiectului
Trece cu bine de această primă probă, primeşte binecuvântarea părintelui său şi pielea de urs în dar, apoi sfatul ca în călătoria lui să se ferească "de omul roş, iară mai ales de cel spân", să nu cumva să aibă de-a face cu ei. Ca trăsături ale basmului, sunt prezente aici formule iniţiale tipice şi cifra magică trei, care face posibilă depăşirea primei probe de către eroul principal.
Momentele subiectului
Nu toate operele literare au momente ale subiectului in aceasta ordine (de exemplu, romanele politiste). Unele momente, precum expozitiunea sau deznodamantul pot lipsi, autorul incepand cu intriga sau inlaturand deznodamantul pentru a lasa cititorului posibilitatea de a-si iamgina sfarsitul intamplarilor
Momentele subiectului si rezumatul
Subiectul operei literare este constituit din succesiunea faptelor, a evenimentelor la care participa personaje literare caracterizate tocmai prin intermediul intamplarilor relatate. Se intalneste in operele epice si dramatice
Popa Tanda - momentele subiectului si caracterizarea personajului principal
Atunci preotul a început cu batjocura şi unde gǎsea un om îl fǎcea de râs fie cǎ n-avea cǎmaşa spǎlatǎ fie cǎ avea casǎ fǎrǎ acoperiş. Atunci sǎtenii sǎtui de predicile lui,i-au spus Popa Tanda şi aşa i-a rǎmas numele.Preotul a trecut apoi la jignit dar oamenii au început sǎ se revolte şi i-au spus cǎ vor mergea la episcopie sǎ-l scoatǎ din Sǎrǎceni.Episcopului i sa fǎcut milǎ de preot şi i-a dat dreptate cǎ ţǎranii trebuiau ocǎrâţi pentru lenea lor.
Pǎrintele o ducea foarte greu,avea trei copii, iar preoteasa zǎcea bolnavǎ la pat.În partea a doua pǎrintele Trandafir se hotǎreşte sǎ aibǎ grijǎ de gospodǎria şi de familia sa în primul rând.Când a venit primǎvara a angajat un ţigan care a tencuit casa,a reparat acoperişul şi a fǎcut gard şi portiţǎ.Preoteasa a avut ideea sǎ facǎ şi câteva straturi de legume.Sǎtenii erau uimiţi şi se minunau de acestea.Popa a cumpǎrat şi un cal şi a construit un grajd.
În ...
Alexandru Lapusneanu - comentariu literar
Subiectul urmeaza o desfasurare ascendenta si o clasica evolutie a momentelor.In centrul nuvelei, Negruzzi il aseaza pe Domnul Moldovei, toate celelalte personaje sau fapte fiind orientate spre reliefarea personalitatii acestuia.Apreciat constant drept un erou romantic, prin calitati de exceptie si defecte extreme, construit pe baza antitezei romantice, Alexandru Lapusneanul este un personaj complex, bine individualizat. Individualizarea si definirea caracterologica a lui Lapusneanu atinge o expresivitate nemaiintalnita pana la 1840 si inca neegalata in nuvela istorica romaneasca ulterioara.
Dacia literara
Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei Literare, nuvela "Alexandrul Lapusneanul" de Costache Negruzzi valorifica doua dintre ideile formulate de Mihail Kogalniceanu in articolul program intitulat "Introductie" si anume necesitatea crearii unei literaturi originale, care sa se inspire alaturi de natura si folclor si din istoria nationala.
Doua Loturi povestire pe momentele subiectului
Aici Domnul Popescu se intalneste cu seful sau care ii spune sa se prezinte cat mai repede la munca daca nu vrea sa fie dat afara. Lefter nu spune nimic si dup ace “turbatul” pleaca de la masa, el impreuna cu domnul comisar Turtureanu pleaca la sectie. Aici afla ca tigancile au fost eliberate de inspector si dpua ce ii tine morala comisarului ,Domnul Lefter pleaca acasa la tiganci. Aici este batut, batjocorit, tavalit prin noroi, ocarat si obligat de imprejurari pleaca acasa. Sotia sa nu depune nici un effort pentreu a-l ajuta , ci doar ramane speriata si ii comunica sotului ca a primit o scrisoare de la prietenul lui Mitica prin care ii spune sa se prezentine la servici, in caz contrar va fi destituit.
Opera literara Iapa lui Voda
Deznodamantul este surprinzator: Voda se amuza pe seama comisului si trimite un slujbas pentru a veghea la indeplinirea hotararii sale. O alta trasatura a genului epic este prezentarea personajelor. Ionita comisul este singurul personaj care apare in ambele planuri narative. Alaturi de el mai apare Ancuta, mos Leonte si Voda Sturza. Fiind o opera epica, modul predominant de expunere este naratiunea, prezenta in ambele planuri.
Insusirile personajului sunt evidentiate nu numai prin descriere, ci si cu ajutorul dialogului, autorul punand accentual pe modul acestora de vorbire. In situatia ambilor naratori, relatarea se face la persoana I.
Concluzia: prezenta naratorului, a naratiunii, a personajelor si a actiunii desfasurate intr-un anumit cadru, spatiu temporal, precum si exprimarea indirecta a ideilor si sentimentelor sunt dovezi ale apartenentei acestei opere literare la genul epic.
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu
Deznodamantul rezolva dramatic toate conflictele:surprins noaptea la florica ,ion este ucis cu sapa de George intr-o scena simtrica celei de la hora cand tanarul bogat fusese infrant.Criminalul este arestat,iar florica urmeaza sa isi duc viata in singuratate.
D-l Goe - Apartenenta la specia literara schita
Referat despre D-l Goe - Apartenenta la specia literara schita
Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) a ramas, pana astazi, cel mai mare dramaturg din literatura romana, mai ales prin comediile : ‘O noapte furtunoasa’, ‘O scrisoare pierduta’ si ‘D-ale carnavalului’, in care prezinta aspecte caracteristice ale lumii romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Numele sau este legat si de inegalabilele ‘Momente si schite’, in care prezinta, cu mijloacele comicului si intr-o viziune satirica, intamplari in care participa personaje reprezentative din societatea conntemporana autorului.
Carcateristicile prozei subiective
Un exemplu concret de proza subiectiva este fragmentul din opera'Amintiri din copilarie',in care autorul Ion Creanga pune accent in mod special pe'fabrica de popi'din Falticeni,pe deprinderile necinstite ale unor profesori,pe manualele ciudate si pe invatarea mecanica,'un cumplit mestesug de tampenie',lucruri care dau tabloului o imagine realista asupra scolii romanesti a acelor timpuri.
Oralitatea lui Creanga este data,asadar,de indentificarea naratorului cu personajul,sub numele de Nica sau Stefanescu, identificare ce scoate in evidenta cele 2 unghiuri de vedere:primul este cel al adolescentului-o exprimare poznasa,jucausa,iar cel de-al doilea este al naratorului, al omului matur, ce judeca altfel lucrurile-o exprimare mai sobra, dar care pastreaza nota jucausa si inocenta a copilariei.
Prezenta naratorului-personaj este bineinteles sugerata de folosirea ...
Miscarea si repausul
Studiul mecanicii unui punct material presupune analizarea miscarilor pe care le provoaca acesta, fara interventia interactiunilor lui cu alte sisteme fizice care i-ar provoca miscarile respective.
Miscarea mecanica - repaus
Corpurile reale au intodeauna anumite dimensiuni. In cazul unei miscari mecanice simple precum translatia toate particulele care alcatuiesc corpul, executa miscari identice.
Punctul material este un modul teoretic prin care corpul real este reprezentat printr-un punct geometric (fara dimensiuni) caracterizat numai de masa (m) si corpul real studiat.
Definitie: Se numeste traictorie curba deschisa de un punct material in timpul miscarii sale.
Interdictia abuzului de pozitie dominanta
Incriminarea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale prin PCDC are drept criterii fundamentale:
- protejarea consumatorilor;
- prevenirea sau reducerea unor situaţii de eşec al pieţelor care ara conduce la alocarea defectuoasă a resurselor şi costuri sociale nejustificat de mari.
Art. 82 stipulează că „este incompatibilă cu piaţa comună şi interzisă, în măsura care ar aduce atingere comerţului dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa comună sau pe o parte semnificativă a acesteia”.
Medie note: 8.45 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?