Monastirea argesului g dem teodorescu
Monastirea Argesului
Monastirea Argesului - Baladele populare nu sunt evocari de fapte eroice invesmantate intr-o aura legendara, ci ele dezvaluie o conceptie specific romaneasca despre viata terestra si cea cosmica, despre rostul si destinul uman, despre arta.Monastirea Argesului
Monastirea Argesului
Sperand sa schimbe destinul, el se adreseaza Divinitatii ca s-o opreasca. Cerul se indupleca si raspunde rugamintile omului, dezlantuind stihiile naturii, in incercarea de a o opri pe Ana. Fenomenele naturale sunt hiperbolizate, evidentiind astfel si mai mult calitatile Anei, pe care nimic nu o poate intoarce din drum.
Monastirea Argesului -- Argumentare
Dar aşa a şi fost, Ana a venit prima. Punctul culminant este atunci când Manea începe s-o zideascã pe Ana de vie. Încetul cu încetul sufletul lui Manea este umplut de visul obsedant de construirea monastirii perfecte, iar dragostea pe care el o avea faţã de Ana scãdea.
Dupã ce ei terminã monastirea, meşterii şi cu Meşterul Manole rãmân pe acoperis. Meşterul Manole, aude vocea Anei din ce în ce mai încet, dându-şi seama cã ea a murit, şi cã viaţa lui s-a terminat odatã cu Ana.
Monastirea Argesului si Mesterul Manole
In balada, ideea jertfei ii era transmisa lui Manole in vis, sub forma unei „soapte de sus”, adevarata voce divina, care-i anula artistului vointa proprie, transformandu-l intr-o jucarie a sortii. Spre deosebire de textul baladesc, in care Manole accepta si impartasea tovarasilor sai visul, in piesa mesterul refuza ani de zile ideea sacrificiului, sustinand ca este impotriva preceptelor crestine. Totodata, el ii explica lui Bogumil ca un artist trebuie sa fie incompatibil cu notiunea de crima, caci, astfel, altarul ridicat de el va fi blestemat.
Monastirea Argesului
Monastirea Argesului este o balada populara care a fost compusa si a circulat pe cale orala. Descoperita de poetul Vasile Alecsandri, balada a fost tiparita pentru intaia oara in celebra culegere de folclor pe care i-o datoram : Poezii populare-Balade (cantece batranesti), adunate si indreptate de Vasile Alecsandri, Iasi, Tipografia Buciumul roman, partea I, 1852, partea II, 1853.
Monastirea Argesului
3. Motivul visului
Aduce în evoluţia conflictului remediul eşecului. Visul ilustrează caracterul excepţional al lui Manole, semn că el este alesul, selectat printr-o voinţă să-şi îndeplinească destinul de creator. Meşterul devine mesagerul condiţiei zidirii în temelii a unei fiinţe omeneşti, întrucât el este singurul capabil să înţeleagă sensul.
Monastirea Argesului
Dintre toţi, Manea este alesul destinului şi al divinitaţii, deoarece numai lui i se relevă posibilitatea construirii mănăstirii. “O şoaptă de sus” comunică cu meşterul şi îi arată calea jertfei prin care zidurile să nu se mai surpe, fapt ce reiese din versurile:”Ştiţi ce am visat/De când m-am culcat?/O şoaptă de sus,/Aievea mi-a spus/Că orice-am lucra/Noaptea s-a surpa,/Până-om hotărî/În zid de-a zidi/Cea-ntâi soţioară,/Cea-ntâi sorioară,/ Care s-a ivi/Mâini in zori de zi,/Aducând bucate/La soţ ori la frate”.Este un om neobişnuit, acceptând orice jertfă, chiar şi a soţiei sale.Are o impresionantă ţinută morală, legându-se prin jurământ alături de meşteri pentru a păstra taina şi având corectitudinea de a-şi respecta jurământul:”Noi să ne-apucăm,/Cu toţi să giurăm/Şi să ne legăm/Taina s-o păstrăm!”
Manole are un moment de slăbiciune omenească, izvorâtă din dragostea pentru Ana. Durerea sufletească ...
Toma Alimos balada populara - argumentatie la specie
Deznodemantul este tragic,haiducul moare jelit de calul sau si de codrul care i-a oferit adapost si aparare.
Manastirea Argesului
Astfel, el este hotarat sa le ofere mesterilor averi, ii va face boieri dar, in acelasi timp, ii ameninta in caz de nereusita. Domnitorul doreste construirea manastirii nu numai din orgoliu sau pentru perpetuarea unei traditii, ci si pentru a sanctifica acel loc, invingand fortele malefice. Se contureaza unul dintre conflictele baladei intre voievod si constructori, conflict ce se adanceste pe masura ce firul epic inainteaza.
Manastirea Argesului - motivul zidirii treptate
Subiectul este generat de o superstitie potrivit careia, pentru a rezista, orice constructie trebuie sa aiba zidita in temelii o fiinta. ,,Monastirea Argesul”este in acelasi timp balada si legenda. Este o balalda deoarece se construieste intr-un poem narativ, cu elemente descriptiv-lirice, care dezvolta un subiect fantastic, se prezinta un erou de exceptie, cu un destin impresionant.
Miorita -dem balada populara
Testamentul ciobanului, dorintele acestuia inainte de moarte pun in
lumina atitudinea ciobanului in fata mortii. Ciobanul o roaga pe
miorita sa-i spuna lui Vrancean si lui Ungurean sa-l ingroape ,,În
strunga de oi / Sa fiu tot cu voi / În dosul stânii / Sa-mi aud
cânii'. El doreste ca si dupa moarte sa fie alaturi de oile si de
cainii sai. Dorinta de a fi ingropat de presupusii asasini scoate in
evidenta atat increderea in omenescul ce trebuie sa existe intre noi
cat si superioritatea sa morala fata de acestia. Aceasta dorinta
scoate in evidenta si dragostea fata de meserie, atasamentul fata de
mioare si de caini.
Toma Alimos - demonstratie balada populara
Balada sau cantecul batrane este specie a genului epic in versuri,
care povesteste o Intamplare dramatica, iesita din comun, dar
prezentata sub forma unei actiuni simple. Intruneste trasaturile
specifice creatiilor populare anonime, orale, colective, sincretice,
recitandu-se cu acompaniament muzical.
Die Frau in dem Ritterroman
Die Apotheose des Frauenkultus und der wahren leidenschaftlichen Liebe finden wir in dem Roman „Tristan und Isolde“ von Gottfried von Strassburg meisterhaft geschaffen. Er verkörpert ein anderes Lebensideal als Wolfram, ein ästhetisch-sentimentales Ideal, in dem die träumerische und zarte, aber ehrliche und vorbehaltlose Liebe eine erzieherische Wirkung auf dem Mensch hat.Elegant, virtuos, empfindsam und vergeistigt, gestaltete Gottfried von Strassburg der überschwenglichen, traumhaften Liebe ein ästhetisches Humanitätsideal, das sich ganz nach innen wandte und von innen heraus formte.
Epoca monastica si feudala
Multi preoti erau casatoriti sau traiau in conditii maritale. in majoritate, ei exercitau cite o meserie: la tara, ei lucrau pamintul care constituia zestrea funciara a bisericii parohiale si traiau la un loc cu taranii, in orase, la Milano de exemplu, la jumatatea secolului al Xl-lea, se dedau la tot felul de activitati profane, cum sint traficul de bani, jocurile de noroc, vinatoarea etc. PrograAZmul de viata comuna impus de reformatorii carolingieni clerului urban nu a fost complet abandonat, dar in multe locuri disciplina comunitara slabeste considerabil.
Als Vater aus dem Krieg heimkehrte
Trotzdem schwanken die Gefühle der Atuorin zwischen Liebe oder Haß. Es gab Momente in denen sie sich nicht freute ihren Vater zu sehen. Die Momente an denen er Fronturlaub hatte und sie langsam erkannte, dass er kein so großes Interesse mehr an sie (die Kinder) hatte, und seine Stimme immer harter klang. Als sie klein war hatte sie oft Angst vor ihrem Vater, wenn er im Befehlston Dinge von ihr verlangte, und ihr beim Einschlafen drohte, dass sie nicht ins Bett machen solle.
Relatiile interne din cadrul redactiei ziarului Argesul
Identitatea corporativa reprezinta imaginea publica distincta pe care o promoveaza si comunica o entitate corporativa si care structureaza angajamentul indivizilor din exteriorul organizatiei. Aceast imagine urmareste sa descrie identitatea, scopurile si obiectivele organizatiei. Identitatea corporativa cuprinde, in cazul nostru, comportamentul corporativ/organizational (valorile, normele interne) si comunicarea (publicitate, relatii publice, reclame etc).Pentru a descrie mai bine comportamentul organizational, voi prezenta o organigrama a redactiei:Prezentari post-recrutare pentru noii angajati
Discursuri si interactiuni directe echipei de conducere cu angajatii
Evenimente speciale pentru angajati (traininguri, conferinte)
Materiale interne: albume foto/video, brosuri, comunicate
Sedinte, intalniri interdepartamentale
Implicarea angajatilor in programele altor departamente
Materiale educationale distribuite angajatilor
Rapoarte interne
Ala Vater aus dem krieg heimkehrte
Er hatte ihr einen Kaufladen geschreinert, und sogar mit ihr damit gespielt. Sie hatte sich gerne bemüht, sienen Erwartungen gerecht zu werden, deshalb hatte sie kaum einen Konflickt mit ihm. Trotzdem schwanken die Gefühle der Atuorin zwischen Liebe oder Haß. Es gab Momente in denen sie sich nicht freute ihren Vater zu sehen. Die Momente an denen er Fronturlaub hatte und sie langsam erkannte, dass er kein so großes Interesse mehr an sie (die Kinder) hatte, und seine Stimme immer harter klang. Als sie klein war hatte sie oft Angst vor ihrem Vater, wenn er im Befehlston Dinge von ihr verlangte, und ihr beim Einschlafen drohte, dass sie nicht ins Bett machen solle.
Basarab I
Intemeierea Tari Romanesti nu putea fi pe placul regelui Ungariei care-si vedea stanjenit planurile de expansiune teritoriala la sud de Carpati.Din aceasta pricina,au izbucnit crand conflicte.la indemnul nobililor,regele Carol Robert de Anjou a pornit o expeditie .
Medie note: 8.00 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?