Mostenirea petre dulfu

Folclorul copiilor

Snoava este o naratiune populara umoristica, de dimensiuni reduse, in care se ironizeaza si se face haz pe seama unor defecte omenesti ca prostia, lenea, minciuna, lasitatea, ingamfarea, hotia.
Definitia snoavei ca specie a prozei populare impune luarea in considerare a catorva din trasaturile ei pertinente. Ovidiu Barlea defineste snoava astfel: " Prin snoava intelegem naratiunea scurta, cu intentii satirizante, de obicei uniepisodica despre fapte din realitatea inconjuratoare, cotidiana, in care dimensiunile realiste sunt intr-atat exagerate cat ingaduie limitele verosimilului".

Nivel: Facultate
Dimensiune: 19kb
Downloads: 0
Materia: Romana

Alexei Mateevici - etnograf si folclorist

Lumina zilei Alexei Mateevici a vazut-o la 16 martie 1888 în satul Cainari din raionul Causeni. Apoi si-a petrecut copilariea intr-un sat învecinat Zaim, unde parintii s-au mutat în anul 1893. Tatal sau „ parintele Mihai, cunoscatorde slova moldoveneasca, l-a obisnui de mic cu „limba vechilor cazanii”. Mama sa Nadejda, fiica protopopului Ion Neaga din Causeni, l-a alintat cu povesti si snoave populare. Meleagurile copilariei i-au oferit si alte vestigii graitoare ale trecutului pe care avea sa le evoce, cu putin timp înainte de sfîrsitul sau prematur, în poezia „ Petre vechi”.

Alte referate despre: alexei mateevici - etnograf si folclorist, alexei mateevici etnograf si folclorist, alexei mateevici etnograf si f

Mitul folcloric al Zburatorului

Ca şi în ,, Călin(File din poveste)“ cei doi comunică în vis, acesta fiind singurul moment în care ei se întâlnesc, însă într-o lume ireală. Acest vis se transformă în ,, lipitură ”, reprezentând obsesia iar această obsesie în ,, zmeu “. Are loc o clasificare, în planul fantasticului folcloric, a suferinţelor Floricăi. Posibila reprezentare a făpturii supranaturale care provoacă dragostea este reprezentată de epitetele aduse Zburătorului: „împieliţatul”, „zmeu”, „flăcăiandru”, „bălai”, „cu părul d-aur”. De asemenea în descrierea Zburătorului observăm dominanţa unor elemente simbolistice ale focului.

Alte referate despre: mitul folcloric al zburatorului, mitul folcloric al zburatorului i h radulescu, mitul folcloric al zburatorului poiezia

Folclorul obiceiurilor de iarna

În multe sate româneşti ( de exemplu în cele maramureşene ), în seara de Crăciun ( ca şi-n noaptea Sf. Andrei ) se ung cu usturoi vitele şi grajdurile, pentru ca să nu vină cumva pe-acolo şi să le omoare strigoii, moroii şi alte duhuri necurate.

Alte referate despre: folclorul obiceiurilor de iarna, folclor obiceiuri de iarna, folclor obiceiurilor de iarna

Toma Alimos - opera literara folclorica

Pentru că personajul principal este un haiduc, este o baladă haiducească. Este o operă literară populară pentru că a circulat pe cale orală de la o generaţie la alta. Circulând oral, creatorii anonimi şi-au adus partea lor de contribuţie la cizelarea operei, de aici numărul mare de variante care îi conferă operei caracterul colectiv.

Alte referate despre: toma alimos argumentare literara, balade populare toma alimos gen literar, opera literara toma alimos

Natura si folclorul

Periglinările prin ţară cu trupa de actori, din Moldova, în Transilvania, până la Blaj îi satisfac lui Eminescu setea de a auzi chiar de la rapsozii populari, balade ,legende, doine şi de a-şi hrăni sufletul cu aceste „nestemate”.

Indirect, Eminescu întră în relaţie cu folclorul românesc studiind opera lui Haşdeu sau citind culegerile de creaţii populare, în special pe cea alcătuită de Vasile Alecsandri. Mihai Eminescu valorifică în poezia sa creaţiile folclorice prin teme, motive, personaje mitologice, mituri populare, limbaj, înnobilându-le cu idei filozofice, cu noi semnificaţii: „Călin(file din poveste)”, „Ce te legeni..”, „Somnoroase păsărele”, „La mijloc de codru”, „Revedere”, „Făt-Frumos din lacrimă” şi bineînţeles capodopera sa „Luceafărul”.

Concepută pe două dimensiuni: terestră şi cosmică ,natura eminesciană este totdeauna cadrul fizic al omului, Spaţiul gesturilor fundamentale. În lirica ...

Alte referate despre: natura in folclorul muzical ocazional, natura si folclorul, natura in folclor

Folclorul

Literatura devine astfel text, "practica textuala" sau "practica
semnificanta", o forma care sintetizeaza toate tipurile de limbaje
existente (artistic, jurnalistic, stiintific, filosofic ,etc.)într-o
perpetua încercare de stabilire a propriei identitati. Literatura este
înteleasa ca fiind spatiul al tuturor limbajelor, ea tinde sa ajunga
la statutul de gen literar unic, autarhic si polimorf.(Gh.
Craciun-Introducere în teoria literaturii, Magister/Cartier, 1998,
p.13-14.)

Alte referate despre: folclorul, folclorul romanesc, etnografie si folclor

Petre Ispirescu

1848 Se califica in meseria de tipograf. Devine serios, staruitor si solitar. Patronul ii mareste salariul insa si responsabilitatile, iar duminicile il invita sa-si petreaca timpul liber alaturi de familia sa, nadajduind ca-si va marita fiica cu Petre. 1849 Pentru a-si mai inveseli mama intristata de doliul recent, Petre invata sa cante la ghitara.

Alte referate despre: petre ispirescu, date despre petre ispirescu, rezumat greuceanu de petre ispirescu

Petre Ispirescu - date

Culegator de basme , mult pretuit de Delavrancea , Petre Ispirescu
scrie "Zicatori populare" , "Pilde si ghicitori" , "Legendele sau
basmele romanilor " .

Alte referate despre: petre ispirescu date biografice, petre ispirescu date, petre ispirescu date despre autor

Aleodor imparat - Petre Ispirescu

Autorul anonim ne dezvaluie mai intai supararea unui imparat ca nu
avea si el "ca toti oameii un fecior". La batranete insa dorinta i se
indeplineste "si donadi un drag de fecior de sa-l vezi si sa nu-l mai
uiti". Bucuria era cu atat mai mare, cu cat "baiatul de ce crestea
d-aia se facea mai istet si mai iscusit".

Alte referate despre: aleodor imparat petre ispirescu, aleodor imparat petre ispirescu rezumat, aleodor imparat-petre ispirescu

Fat Frumos cel ratacit de Petre Ispirescu

Indoita fu bucuria omului cand se vazu si cu copil, si cu manz. Si fiindca acesta se nascuse odata cu fiul sau, hotari ca nimeni sa nu incalece pe dansul, fara numai fiu-sau, cand s-o face mare. Botezara copilul si ingrijira de dansul, ma rog, ca unul la parinti. Copilul crescu si se facu mare. Cand era d-un an, parca era de cinci; iara cand fu de cinci, parca era de cincisprezece, si de ce crestea, d-aia se facea mai frumos si mai dragalas. Daramite de invatat? Invata ca nealtii pe lumea asta alba. N-apuca sa auza de la dascal ceva, ca el invata mai din adanc decat dascalul. Si astfel ajunsese de poveste. Unii zicea ca stia carte pana in glezne, altii zicea ca pana in genunchi, iara altii, pana in brau. De m-ar fi intrebat pe mine, eu le-as fi spus ca stia carte pana in gat. Dara fiindca nimeni nu m-a intrebat, iaca tac si eu din gura ca un peste, si ...

Alte referate despre: rezumat pentru fat-frumos cel ratacit de petre ispirescu, fat frumos cel ratacit de petre ispirescu rezumat, rezumat fat frumos cel ratacit de petre ispirescu

Tinerete fara batranete si viatra fara de moarte - Petre Ispirescu

A treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "Cu dansele nu e chip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou.
Taramul in care patrunsese Fat-Frumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. Era oprit insa a intra in Valea Plangerii. Dar intr-o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste hotarul interzis si deodata il apuca un dor de tat-sau si de mama-sa", pe care se hotaraste sa-i revada. In ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, Fat-Frumos ia calea intoarcerii.
Drumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar Scorpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. Locuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar Fat-Frumos nu observa ca barba si parul ii albisera".

Alte referate despre: tinerete fara batranete si viatra fara de moarte - petre ispirescu, tinerete fara batranete si viatra fara de moarte finalul, tinerete fara batranete si viatra fara d moarte

Jean Baptiste Poquelin de Moliere

aceste au fost argumentele lui Houssaye Arsene, lipsite de logica si cu confuzii ignorante, care nici nu trebuie criticate.Dar sistema lui M.Loiseleur sint mai serioase, el nu merge mai departe de idea ca Madlene era mama Armandei. Aceasta chiar era o opinie populara, opinie, viziune bazata pe birfele lui Montfleury, un rival de a lui Moliere, dar care era si era autoritar fiindac isi impunea drepturile asupra "La Fameuse comidienne" (1688), a carui autor era anonim, si asupra numai prejoase piese "Elomire hypochondre".

Alte referate despre: jean baptiste poquelin de moliere, jean baptiste poquelin moliere, jean baptiste poquelin moliere tartuffe

Viziunea economica a lui Petre Tutea

Capitalismul, pe care Tutea nu-l prea denumeste ca atare, dar pe care il sugereaza constant, este rezultatul unui proces de liberalizare. Acesta este unul dintre aspectele importante care il deosebesc pe Tutea de dreapta interbelica. El a inteles cu mult inaintea altora ca tranzitia presupune un proces profund de modernizare si de liberalizare. Pornind de la avatarurile economiei centralizate, Tutea socoteste ca primul pas este redimensionarea rolului statului pe doua directii fundamentale: cea dintai este legata de diminuarea rolului statului ca agent economic, iar cea de-a doua este legata de sporirea fortei legii si a fortei pietei.

Alte referate despre: petre tutea, petre tutea referat, referat petre tutea

Mostenirea culturala lasata de romani

Bibliografie
“Mica enciclopedie de istorie universală” , Marcel D.Popa , Horia Matei , Ed.Politica 1988
Manual istorie cls.aV-a, Liuba Ghiorghiţă , Sorin Oane , Ed. Teora 1997
Mic dicţionar enciclopedic, Ed. Enciclopedică română 1972
Istoria Romană, Theodor Mommsen ,Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică 1987
Internet

Alte referate despre: mostenirea culturala lasata de romani, mostenirea culturala lasata de greci, mostenirea culturala lasata de egipteni

Mostenirea culturala a antichitatii - arhitectura egipteana

Cea mai veche forma de arhitectura funerara este mastaba, o constructie masiva de caramida sau de piatra,ridicata deasupra unui mormant , sapat adanc in pamant .Acesta este de forma unui put vertical in care este depus sarcofagul si obiectele funerare indispensabile, put care apoi este zidit si umplut cu pietre si pamant.Mastabele sunt morminte ale unor particulari de rand inalt. Acestea erau grupate, regulat in jurul piramidei faraonuluo. O mastaba a unui personaj foarte bogat putea avea multe alte incaperi, comunicand intre ele prin coridoare.

Alte referate despre: mostenirea culturala a antichitatii in arhitectura orientala, arhitectura orientala-mostenirea culturala a antichitatii, mostenirea culturala a antichitatii

Succesiuni

Reductiunea pe cale conventionala se realizeaza în cazul în care
rezervatarii, pe de o parte, si donatarii si legatarii gratificati de
defunct, pede alta parte, ajung la o întelegere în legatura cu
liberalitatile excesive care încalca rezerva succesorala.

Alte referate despre: succesiuni, drept civil succesiuni, succesiunea legala
Referate afisate : 17
Medie note: 8.81 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.