Muntii banatului

Muntii Banatului

Geneza
Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.

Relieful
Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).

In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 12kb
Downloads: 15
Materia: Geografie

Muntii Banatului

Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Braila hidrologie

În Lunca Dunării se află multe aşezări printre care 18 oraşe, (Moldova Nouă, Or-şova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversată de cinci şosele şi două căi ferate.

Alte referate despre: braila hidrologie, riscuri hidrologice braila, braila reteaua hidrologica

Comparatie intre Defileul Dunarii si Muntii Banatului

Muntii Banatului sunt cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia Lugojului in nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali. Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice.

Alte referate despre: defileul dunarii si muntii limitrofi, comparatie intre muntii banatului si carpatii curburi, comparatie muntii banat si muntii retezat

Muntii Garbova

"Muntii Garbova "
Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferenţială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi şi mamo-calcarele şi gresiile din Munţii Baiului. Versantul estic al Munţilor Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste şi bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară.

Alte referate despre: muntii garbova, muntii garbova referat, la est de muntii garbova

Parcul National Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1195 si prin Legea nr. 5/2000 este arie protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria a II- a – Parc National – Rezervatie a Biosferei.

Alte referate despre: parcul national muntii rodnei, parcul national muntii rodnei referat, referat parcul national muntii rodnei

Parcul natural Muntii Maramuresului ppt

Drosera rotundifolia si Pinguicula alpina-roua cerului sunt doua dintre speciile de plante carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective mari. Rhododendron kotschi-smardarul;Vaccinium vitisidaea-afinul de munte.In ceea ce priveste diversitatea tipurilor de habitate caracterizate prin tipuri diferite de vegetatie, cele mai bine reprezentate sunt: fanetele, padurile de fag, padurile de amestec fag-molid, padurile de molid, tufarisurile cu jneapan, tufarisurile cu amestec de ienupar si jneapan, tufarisurile de ienupar, padurile de arin, zonele umede ripariene, zonele umede create de izvoare de coasta, mlastinile eutrofe, mlastinile mezo-oligotrofe, mlastinile oligotrofe (turbarii), stancariile, pajistile alpine, izvoarele reofile, taurile, etc.

Alte referate despre: parcul natural muntii maramuresului valorificare turistica, valorificarea turistica a parcului natural muntii maramuresului, parcul natural muntii maramuresului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

Muntii Oas - Gutai - Tibles fac parte din grupa Nordica a Carpatiilor Orientali si au ca particularitate rocile vulcanice din care sunt formati lucru mai rar intalnit in Carpati. Sunt situaţi în nord-vestul Carpaţilor Orientali, în cadrul lanţului munţilor vulcanici, între Tisa si Depresiunea Maramureş la nord, Munţii Rodnei la est, Raul Tur, Depresiunea Lapusului si Depresiunea Copalnic la sud. Cea mai importanta localitate din apropiere este orașul Baia Mare. Muntii Oas - Gutai - Tibles

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, muntele oas gutai tibles

Muntii Parang

Din pasul Tartarau(1665 m alt.), situate pe DN 67 C, unde muntii Parang se invecineaza cu muntii Cindrel si Sureanu, putem urmari limita nordica pe culmea principala spre Poiana Muierii(sa la 1665 m alt.), apoi pe paraul Sterminosul pana la gura vaii Voievodului (820 m alt). De aici, spre vest , limita se intinde de:a lungul Jiului de Est, rau care atinge localitatile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila, hotarul Parangului porneste spre sud.

Alte referate despre: muntii parang, muntii parang referat, referat muntii parang

Muntii Hasmas

Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea dea doua, intre aceasta sa si limita sudica a masivului , Muntele Scadat.

Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor Putna si Belchia; spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea sudica a cununii de munti din jurul statiunii Lacul Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau si paraul Lapos.

A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea de obarsie a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara incepand din pasul Pangarati, trecand spre sud prin varfurile Calul, ...

Alte referate despre: muntii hasmas, muntii hasmasul mare, muntii hasmas referat

Viata in Muntii Carpati

Muntii Carpati , formati din trei ramuri principale (Meridionali , Orientali si Occidentali ) sunt munti de marime medie care ating inaltimi de peste 2500 m. Fiind vorba de munti situati in zona de clima temperat continentala , caracterizata prin existenta a patru anotimpuri, flora si fauna din Muntii Carpati capata aspecte specifice. Flora Muntilor Carpati:La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se ameste cu padurile de conifere , cele mai des intalnite conifere in Muntii Carpati fiind bradul si pinul intr-o multitudine de varietati. Zona padurilor de fag si stejar se termina la inaltimi de peste 1000 m.

Alte referate despre: viata la altitudine muntii carpati, muntii carpati, muntii carpati referat

Muntii Semenic

Munţii Semenicului fac parte din grupa sudică a Carpaţilor Occidentali, culminând cu Vârful Piatra Goznei (1447 m) şi Vârful Semenic (1445 m) şi reprezintă un important nod hidrografic – „castelul de apă al Banatului” – din care izvorăsc Timişul, Nera, Bârzava etc.

Alte referate despre: muntii semenic, muntii semenic referat, muntii semenicului

Vegetatia Muntilor Bucegi

Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

Carcterizarea florei algale
Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali. Unitatile sistematice precum: Sinaiella Gruia -gen, Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia -specii si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia morpha caulinara Gruia -forme morfologice, apartin la 8 filumuri: Cyanophita = 138 taxoni, Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri.

Caracterizarea micoflorei
Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din ...

Alte referate despre: vegetatia muntilor bucegi, vegetatie muntii bucegi, flora si vegetatia muntilor bucegi

Zona muntilor Orastiei si poporului Dac

2. Cadru geografic. Resurse
Zona Muntiilor Orastiei este delimitata de raurile Strei, Mures si Sebes.Denumirea geografica a muntiilor este aceea de Muntii Sureanu; acesti munti au mai multe varfuri de 1900-2000 m. (Numele de Muntii Orastiei este folosit de istorici si arheologi).

Alte referate despre: cetatiile dace din muntii orastiei, poporul dac, formarea poporului dac
Referate afisate : 14
Medie note: 7.89 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles