Muntii banatului populatie

Muntii Banatului

Geneza
Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.

Relieful
Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).

In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 12kb
Downloads: 15
Materia: Geografie

Muntii Banatului

Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.
Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .

Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Braila hidrologie

Referat despre Braila hidrologie
Dunarea
Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare. Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul Cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiare, ferestruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favo-rabil cailor de comunicatie interioare. Aceasta unitate regionala grefata pe un sistem hi-drografic de mari dimensiuni este totodata si un element de lagatura intre unitatile co-nexate: Muntii Banatului, Podisul Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar Marea Neagra.

Alte referate despre: braila hidrologie, riscuri hidrologice braila, braila reteaua hidrologica

Comparatie intre Defileul Dunarii si Muntii Banatului

Muntii Banatului sunt cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia Lugojului in nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali. Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice.

Alte referate despre: defileul dunarii si muntii limitrofi, comparatie intre muntii banatului si carpatii curburi, comparatie muntii banat si muntii retezat

Muntii Garbova

"Muntii Garbova "
De partea cealaltă a culoarului depresionar, în est, culmile Munţilor Baiului, aflate la 1 400-1600 m, se termînă către Prahova prin versanţi în trepte care dezvoltă o diferenţă de nivel de 300-500 m şi care în cea mai mare măsură sunt acoperiţi de păduri de foioase.

Alte referate despre: muntii garbova, muntii garbova referat, la est de muntii garbova

Grupa Muntilor Bucegi

"Grupa Muntilor Bucegi"
Carpaţii Meridionali, deci şi grupa Bucegilor, au fost înălţaţi în
bloc, cu cca 1000 m, la sfârşitul Neogenului şi începutul Cuaternarului.

Alte referate despre: grupa muntilor bucegi, grupa muntiilor bucegi, referat grupa muntilor bucegi

Muntii Oas - Gutai - Tibles

La Vadu Izei, Mara isi impreuneaza apele cu Iza, care pana la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului. Sapanta dreneaza zona centrala si nordica a masivului, avand un bazin ramificat, cu numerosi afluenti: Runcu, Nadosa, Sapancioara etc. Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apele din muntii Oasului si din versantul vestic al muntilor Gutai.

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, muntii oas - gutai - tibles

Muntii Parang

Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatial dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt.,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului.

Alte referate despre: muntii parang, muntii parang referat, referat muntii parang

Muntii Hasmas

Muntii Hasmas - In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnatata subdiviziune a Carpatilor Orientali, Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostrii si, totodata, o zona de interes tehnic-alpin de prim ordin, constituita in principal din mari pereti ce formeaza cheile sus amintite.Muntii Hasmas

Alte referate despre: muntii hasmas, muntii hasmasul mare, muntii hasmas referat

Muntii Carpati

Clima in Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala.
Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de
cresterea altitudinii. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii
este de +2 grade C; +4 grade C, iar cantitatea de precipitatii este de
800-1200 mm/an. In zona alpina, temperatura medie anuala scade la +0,5
grade C; -2,5 grade C, iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe
versantii nordici, 1400 mm si chiar mai mult

Alte referate despre: muntii carpati, muntii carpati referat, referat muntii carpati

Viata in Muntii Carpati

Muntii Carpati formeaza un arc in chiar centrul Romaniei. De fapt, 31% din suprafata tarii este muntoasa. In aceasta zona se gasesc nenumarate locuri de o frumusete naturala desosebita: masive muntoase, chei, lacuri, pesteri, vulcani noroiosi si depozite fosile. Sutele de specii de flora si fauna sunt protejate in 400 parcuri si rezervatii naturale.

Alte referate despre: viata la altitudine muntii carpati, munti carpati, munti carpati referat

Muntii Semenic

El cade destul de abrupt spre depresiunea intramontană Gărâna-Brebu Nou, dincolo de care coboară prin trepte prelungi spre valea Nerei ce strabate aproape axial Depresiune Bozovici. Compartimentul sudic formează cumpăna hidrografică principală a Banatului, din care pornesc în toate direcţiile râuri cu ape bogate şi repezi – Timişul, Bârzava, Nera, Mehadica etc., pe care sunt axate căi magistrale de circulaţie. Văile lor mult adâncite au accentuat nota de individualizare şi caracterul de bloc suspendat al Munţilor Semenic.

Alte referate despre: muntii semenic, muntii semenic referat, muntii semenicului

Muntii Carpati

- se intind de la granita cu Ucraina N, pana la Valea Prahovei
-E: Pod. Moldovei
-V: Dep. Transilvania
I. S-au format prin incretirea scoartei terestre si vulcanism. Sunt alcatuiti din roci: roci cristaline, roci sedimentate cutate si roci vulcani ce.
II. Altitudinea maxima: 2303m vf.Pietrosul Rodnei(M Rodnei)
Toti muntii peste 2200 m prezinta relief glaciar.
Carpatii Orientali prezinta 3 subdiviziuni:

Alte referate despre: referat despre muntii carpati, fauna in muntii carpati, referat munti carpati

Muntii Carpati

Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe:
Carpatii Orientali,
• Carpatii Meridionali,
• Carpatii Occidentali.

Alte referate despre: fauna muntilor carpati, despre muntii carpati, muntii carpati caracterizare generala
Referate afisate : 14
Medie note: 8.12 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles