Muntii bihor vladeasa

Muntii Bihor si Vladeasa

Marea diversitate a peisajului, consecinţă a alcătuirii geologice, permite împărţirea Munţilor Apuseni în subunităţi caracteristice. O primă delimitare trebuie făcută în partea nordică a Munţilor Apuseni şi cea sudică. Limita între aceste două mari diviziuni o formează valea Arieşului, de la Turda până la Cîmpeni, apoi valea Arieşului Mic până la izvoare; de aici ea urmează valea Leuca până la vărsarea ei în Crişul Alb şi apoi pe aceasta, în continoare, până ajunge în Câmpia Tisei.

Munţii ce se întind începând de la sud de limita descrisă şi până în Mureş, grupaţi în general sub numele de Munţii Metaliferi, au un relief asemănător: culmi domoale, de mică altitudine, constituite din gresii şi şisturi argiloase sau din întinse revărsări de lave submarine. Linia culmilor este întreruptă de gheburi de calcare albe cu pereţi abrupţi şi creste zimţuite şi de cupole vulcanice, prin care pământul a revărsat până nu de mult ...

Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 39kb
Downloads: 21
Materia: Geografie

Cadrul natural in Muntii Apuseni

1.2.5. Apele
Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile: Arieş, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Someşul Rece şi Someşul Cald; acestea din urmă confluează la Gilău.
Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Vărăşoaia - lac format intr-un ţinut calcaros), şi lacuri artificiale (Fântânele, Tarniţa şi Gilău pe Someşul Cald). În zona munţilor vulcanici reţeaua de ape freatice mineralizate reprezintă apele subterane (Moneasa- bicarbonate şi sulfurate). În regiunile carstice aceste reţele de ape sunt discontinue şi formează grote şi peşteri.

Alte referate despre: cadrul natural al muntilor apuseni, rezervatii naturale din muntii apuseni, resursele naturale din muntii apuseni

Muntii si apele romaniei (exceptional)

Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute, in-solaţii puternice, precipitaţii abundente, umiditate atmosferică ridicată, vînturi frecvente şi puternice) favorizează dez¬voltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin.Specia forestieră predominantă o formează molidul, cu diseminări de scoruş, plop tremurător, sălcii, mesteacăn ş. a.

Alte referate despre: munti si ape, munti si apele frantei, muntii si apele frantei

Rolul si importanta Muntilor Carpati in dezvoltarea economica

Construcţiile de acest gen realizate până acum (Bistriţa, Uz, Argeş, Lotru, Dunăre, Bârzava, Sadu, Someş etc) au o mare importanţă pentru economia naţională, concretizând politica de valorificare superioară a acestor importante bogăţii naturale ale ţării, apele.

Alte referate despre: studiu de caz rolul muntilor carpati in dezvoltarea economica, rolul si importanta carpatilor in dezvoltarea economica, importanta resurselor regenerabile in dezvoltarea economica a statelor

Geografia judetului Bihor

Lacuri artificiale :Lacul Lesu pe valeaIedei cu un volum de 28,3 mil m3 si o suprafat de 1,48 mil m2 la nivelul normal de retentie.
Complexu de helestee si bazine de iernat peste la Cefa (670 ha) si complexele piscicole de la Inand (164 ha), Madaras (30 ha), homorag (105 ha) si Tamasda (206 ha).

Alte referate despre: obiective turistice judetul bihor, solutii privind ameliorarea mediului in judetul bihor, clima judetului bihor

Monografia satului Totoreni din judetul Bihor

Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica este formata din rauri si parauri. Crisul Negru este raul principal , cu izvorul la poalele masivului Bihor ce te imbie in timpul iernii la practicarea sporturilor de iarna, iar vara la drumetii, avand ca afluenti Raul Pietros , cu izvorul la poalele platoului Padis din Rezervatia Naturala a Muntilor Apuseni, Valea Mieragului si Valea lui Patru cu izvoarele la poalele impadurite a muntilor Codru –Moma, care iti ofera prin salbaticia atragatoare ,dispusa din abunenta, pana la varf , trasee turistice de neuitat.In acest sens trecand prin satul Tarcaita ,iar apoi coborand in judetul Arad la aproximativ 10km vom intalni frumoasa statiune Moneasa.

Din punct de vedere geomorfologic ,lunca Crisului Negru si zona de trecere spre dealuri, diferenta de altitudine culme-vale este de 20-30m ,depunerile aluvionare, fac ca aceasta localitate prin solul fertil si creerea uni mediu ambiant de sorginte mediteraneena, predominand curentii S-V,sa fie ...

Alte referate despre: monografia satului totoreni, monografia satului racovita din judetul dambovita, monografia satului crivat din judetul calarasi

Muntii Garbova

"Muntii Garbova "
Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferenţială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi şi mamo-calcarele şi gresiile din Munţii Baiului. Versantul estic al Munţilor Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste şi bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară.

Alte referate despre: muntii garbova, muntii garbova referat, la est de muntii garbova

Grupa Muntilor Bucegi

Solurile. Sunt corelate cu roca şi clima, precum şi cu vegetaţia. Solurile argiloiluviale (cenuşii şi brun-roşcate), numite argiluvisoluri, apar în munţii nu prea înalţi. În climatul răcoros şi umed apar solurile brune şi brune acide, iar sub pădurile de fag şi răşinoase sunt solurile podzolice, sărace în humus. Etajarea se încheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitaţii abundente şi vegetaţie de pajişte.

Alte referate despre: grupa muntilor bucegi, grupa muntiilor bucegi, referat grupa muntilor bucegi

Muntii Banatului

Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung delileu din Europa(134km),a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier.

Clima
...

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

Muntii Oas - Gutai - Tibles sau format in orogeneza alpina prin vulcanism. Ei sunt formati aproape in exclusivitate din roci vulcanice cele mai importante fiind andezite piroxenice, bazalte, aglomerări vulcanice şi revărsări de lavă. Inaltimile lor variaza intre 800 si 1800 metri. Muntii Oas - Gutai - Tibles

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, importanta economica a muntilor oas gutai tibles

Formarea muntilor

Formarea muntilor.Daca doua placi oceanice se ciocnesc, una va aluneca sub cealalta. Placa ce se scufunda se va topi, si daca o parte din magma rezultata din topirea placii se ridica la suprafata — se vor forma grupuri de insule — cum sunt in Oceanul Pacific: Japonia, Insulele Filipine si Indonezia.

Alte referate despre: formarea muntilor, formarea muntilor carpati, formarea muntilor alpi

Muntii Parang

Muntii Parang ocupa o suprafata de circa 1100 kmp in vastul spatiu al muntilor dintre Jiu, Strei si Olt. In familia muntilor Capatinii, Lotrului, Cindrelului, Sureanului, Paringul este amplasat in partea de sud:vest, intr:un poligon cu axa nord:sud lunga de circa 33 km si cu axa est:vest lunga de 32 km. Din punct de vedere administrativ, muntii Parang apartin judetelor Gorj, Hunedoara si Valcea.

Alte referate despre: muntii parang, muntii parang referat, referat muntii parang

Muntii Carpati

* Grupa Muntilor Bucegi
* Gropa Muntilor Fagarasi
* Grupa Muntilor Parang
* Grupa Muntilor Retezat-Godeanu

Alte referate despre: muntii carpati, muntii carpati referat, referat muntii carpati

Obiectivele turistice din judetul Bihor

Etajul coniferelor, extins intre 1.000 si 1.700 m altitudine, are ca element dominant molidul (Picea abies), in amestec cu brad (Abies alba), iar etajul padurilor de foioase ocupa spatiul cuprins intre 300 si 1.000 m altitudine, fiind alcatuit din paduri de stejar in amestec cu gorun, carpen, frasin, ulm s.a. Zona padurilor de foioase, situata intre 70 si 300 m altitudine, este constituita predominant din cer in amestec cu carpen, gorun, alternand cu pajisti secundare si culturi agricole. Zona de silvostepa este ocupata de culturi agricole, iar, pe alocuri, cu vegetatie de nisipuri si saraturi.

Alte referate despre: obiective turistice in judetul bihor, obiective turistice din judetul bihor, obiectivele turistice din judetul bihor

Muntii Carpati

Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in Carpati.
La sfarsitul tertiarului superior, s-a format in zona de margine a bazinului Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic din Europa, acestuia apartinandu-i si rocile vulcanice, bogate in aur si argint, ...

Alte referate despre: munti carpati, munti carpati referat, referat despre muntii carpati

Muntii Carpati

V. Grupa Nordica este fragmentata de numeroase vai si depresiuni:
Dep: Maramuresului, Oas, Vatra-Dornei, Ignis si Lapus
VI. Culmi montane:
Muntii: Rodnei, Bargaului, Obcina Mare si Feredeu.

Alte referate despre: fauna in muntii carpati, referat munti carpati, fauna muntilor carpati
Referate afisate : 16
Medie note: 8.08 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles