Muntii carpati referat
Muntii Carpati
Munti Carpati: -fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina; -incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului; -au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro
Carpatii Meridionali
Flora si fauna
La altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite : ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris.
Muntii Carpati
Flisul este formatiunea cea mai extinsa in toti Carpatii, avand o latime ce ajunge de la 40 de Km in nord-est la 80 de Km in zona de la curbura. Conditiile climatice din miocen au dus la formarea complexului mediu de nivelare, cu altitudini foarte variate. Miscarile tectonice din faza austrica pana in faza diastrofismului moldavic au dus la compartimentari care au redus masivitatea Carpatilor Orientali. Denivelarile create au conditionat formarea unor piemonturi, resturile lor fiind evidentiate de conglomerate si panze de pietrisuri in depresiunile carpatice.
Carpatii Occidentali
Munţii Banatului se întind spre culoarul Timiş-Cerna, la est, defileul Dunării,
la sud, şi la o linie cotită de la Baziaş până la nord de Bocşa, în partea apuseană, din-
colo de care se defăşoară dealurile.
Culoarul Timiş-Cerna, care formează limita spre Carpaţii Meridionali, orientat
pe direcţia N-S, aproape rectiliniu, pare să fie format printr-o ruptură tectonică. Cu toate că este străjuit de munţi ce depăşesc 2000 m la est şi 1000 m la vest, formele de relief din cuprinsul acestui culoar se aseamănă cu cele din ţinuturile deluroase : cline
domoale şi văi largi. În lungul său, ca şi în alte zone depresionare din Munţii Banatu-
lui, unde se crează condiţii de adăpost, se manifestă un topoclimat blând, care favori-
zează creşterea plantelor meridionale. În cuprinsul acestui culoar, un prag puţin înalt
desparte apele Timişului, care curg spre nord de afluenţii Cernei dinspre sud. Este trecătoarea Domaşnea, numită pe ...
Carpatii
* Nord - Valea Oituzului
* Sud - Subcarpatii Curburii
* Est - Subcarpatii Curburii
* Vest - Valea Prahovei si Depr. Transilvaniei
* Este situata in sudul Carpatilor Orientali
Caracterizare Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei
1.Pozitia geografica:
In nordul Carpatiilor Orientali
2.Limite:
In N:granita cu Ucraina
In S:dep.Dornelor si Campulung-Moldovenesc
3.Relieful:
Altitudini:intre 1400-1800m;maxima in M. Rodnei,Vf.Pietrosu Rodnei 2303m
Alcatuire geologica:sisturi cristaline,flis,relief vulcanic
Aspecte deosebite: -3 fasii paralele dupa alc.geologica astfel:
Alpii si Carpatii
Alpii si Carpatii fac parte din sistemul muntos Alpino-Carpato-Himalayan.
Legandu-se cu muntii Atlas din nordul Africii,acest sistem leaga defapt trei continente; Africa,Europa si Asia.Cele doua lanturi principale Alpii si Carpatii desi fac parte din acelasi sistem prezinta o serie de asemanari dar si multe deosebiri .
Muntii Carpati
Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m,
incepe etajul fagului, pana la cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m,
urmeasza o zona de tranzitie spre etajul cu molid, brad si mai putin
fag. Pana la 1400-1500 m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si
paltinul, plopul tremurator si mesteacanul. Mai sus de etajul
padurilor alpine, se intinde zona jnepenisurilor. Mai sus de etajul
jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar,
afin si merisor
Viata in Muntii Carpati
Pantele sunt colorate in rosu aprins sau roz si te apropii incercand sa te dumiresti. Bineinteles ca nu poate fi decat minunatul bujor de munte. Se intalneste in Carpati avand in general 20 -25 cm. Are ramuri lungi, putin ramificate si frunzele alternante ingramadite spre varful lujerului, tari si persistente, lungi de 1 - 2 cm, late de 5 - 10 m. Florile sunt cautate pentru ceaiuri sau dulceata.La sfarsit de primavara bujorul formeaza devarate covoare rosu - purpuriu pe pantle Muntilor Tibles, Maramures, Rodna, Harghita, Siriu, Ciucas, Patra Craiului, Bucegi, Postavaru, Fagaras, Lotru, Lotrita, Capatana, Cindrel, Parang, Retezat, Tarcu, Godeanu, Mehedinti.
Muntii Carpati
Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km.
Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.
Muntii Carpati - prezentare generala si structura
Sud:
- BULGARIA : Pristol – Vama Veche
~ Pristol - Calarasi – Granita fluviala
~ Calarasi – Vama Veche –Granita terestra
Grupa Muntilor Bucegi
Solurile. Sunt corelate cu roca şi clima, precum şi cu vegetaţia. Solurile argiloiluviale (cenuşii şi brun-roşcate), numite argiluvisoluri, apar în munţii nu prea înalţi. În climatul răcoros şi umed apar solurile brune şi brune acide, iar sub pădurile de fag şi răşinoase sunt solurile podzolice, sărace în humus. Etajarea se încheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitaţii abundente şi vegetaţie de pajişte.
Carpatii Occidentali
La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor.Fisia calcaroasa este continuata dinMuntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615m) si “inecati” in sedimente.
Carpatii Meridionali
Sunt cei mai inalti munti din Romania, avand 11 altitudini ce depasesc 2500m. Vf. Moldoveanu 2544m este cel mai important.Alcatuiesc grupari de munti formati predominant din roci cristaline si din culmi calcaroase.
Muntii Banatului
Muntii Banatului situati intre vestul Dunarii in sud, culoarul Timis- Cerna in est si Dealurile Buziasului si Campia Lugojului la nord si intrand in contact cu Dealurile de Vest in vest, acest masiv muntos este bine delimitat de zonele joase ce-i dau un aspect de bloc montan unitar .
Muntii Oas - Gutai - Tibles
Muntii Oas - Gutai - Tibles sau format in orogeneza alpina prin vulcanism. Ei sunt formati aproape in exclusivitate din roci vulcanice cele mai importante fiind andezite piroxenice, bazalte, aglomerări vulcanice şi revărsări de lavă. Inaltimile lor variaza intre 800 si 1800 metri. Muntii Oas - Gutai - Tibles
Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc
Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc sau CELE ŞAPTE VÂRFURI reprezintă grupul celor şapte vârfuri montane, care sunt, fiecare din ele în parte cel mai înalt vârf al continentului în care se găseşte vârful. De fapt, cei mai inalti munti de pe globul pamintesc sau cele 7 vârfuri au devenit 9 vârfuri dacă se iau următoarele fapte în considerare:
Autoevaluare Carpatii Meridionali
7. Care sunt grupele Carpatilor Meridionali?
8. Care sunt limitele grupelor Carpatilor Meridionali?
9. Notati pe harta toti Muntii din CarpatiiMeridionali
10. Care este cea mai lunga creasta montana din Carpatii Meridionali si cati km are?
Carpatii
Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor alpine. Spre deosebire de Muntii Alpi, în continuarea carora se afla, Carpatii Românesti sunt munti de înaltime mijllocie, mentinându-se sub altitudinea de 3000 de metri. Având o structura cutata, careia i s-a adaugat cea mai întinsa masa vulcanica din Europa, acestia au aspectul unui arc deschis catre vest, Muntii Apuseni formând coarda de legatura dintre cele doua capete.
Medie note: 8.94 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?