Muntii fagaras

Muntii Fagaras

Munţii Făgăraşului fac parte din lanţul Carpaţilor Meridionali. Ei se întind între Masivul Piatra Craiului şi Defileul Oltului de la Turnu Roşu până la Cozia pe o distanţă ceva mai mare de 70 km. În lăţime măsoară 40 km, acoperind o suprafaţă de aprox. 3000 km2.


Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 626kb
Downloads: 9101
Materia: Geografie

Carpatii Meridionali

Turism: Valea Prahovei, abruptul Bucegilor, "Babele", "Sfinxul",
carstul de pe Valea Ialomitei (Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor,
Tatarului, Zanoagei), Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu
pestera si cheile Dambovicioarei, statiunile climaterice Sinaia,
Poiana Tapului, Busteni si Predeal.

Alte referate despre: carpatii meridionali, carpatii meridionali referat, carpati meridionali

Carpatii Meridionali

Cuvetele lacustre din Bucegi sunt legate de prezenta ghetarilor
cuaternari. Ele sunt localizate in circuri - Tiganesti - sau pe morena
frontala a Ialomitei. Substratul litologic permeabil le imprima un
caracter temporar. In masa calcarelor din Pestera Ialomitei apar
acumulari acvatice sezoniere cu o evolutie foarte rapida.

Alte referate despre: referat carpatii meridionali, carpati meridionali referat, deosebiri intre carpati orientali si carpati meridionali

Altitudini din Carpati

Orientali - Nordica. Gutai, Tibles, Rodnei, Bargau, Suhard, Obc.Mestecanis - 1443, 1839, 2303, 2279, 1611, 1932, 1588 Gutai, Tibles, Pietrosu, Ineu, Bargau, Suhard, Mestecanis, Centrala. Calimani, Gurghiu, Ceahlau Harghita - 2100, 1776, 1907, 1800 - Pietrosu, Gurghiu, Ceahlau, Harghita. Sudica - Barsei, Ciucas, Vrancei - 1843, 1789, 1954, 1785 Piatra Mare, Postavaru, Ciucas, Goru.

Alte referate despre: altitudinea maxima carpati, munti cu cea mai mare altitudine din carpati sunt, altitudinea maxima carpatii orientali

De la Fagaras la Medias

De la Fagaras la Medias - Ajungem aici, atrasi parca de cărămiziul aprins al zidurilor, dar nu putem sa ne apropiem atat cat ne-am dori, căci imediat suntem ţinuţi la distanţă de şanţul de apă care încă se mai pastrează. Ne mulţumim deocamdata sa facem inconjurul cetatii si sa o admiram de dupa coroanele salciilor, castanilor si salcamilor ce profita din plin de sursa de apa pusa,,gratiut'' la dispoziţie. De la Fagaras la Medias

Alte referate despre: muntii fagaras, muntii fagaras referat, les medias

Autoevaluare Carpatii Meridionali

11. Completati spatiile libere cu raspunsul corect:
a) Valea Oltului a format intre .....si..... un defileu de …km;
b) Tara Lovistei este o depresiune .....;
c) Pe platoul Muntilor .....exista doua varfuri (Babele si Sfinxul) care sunt rezultatul .......

Alte referate despre: autoevaluare carpatii meridionali, lacuri glaciare din carpatii meridionali, asemanari intre carpatii orientali si carpatii meridionali

Carpatii Meridionali

- climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul Carpatilor Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse) se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice;
- conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche (din paleolitic so neolitic) si urilizarea economica a resurselor de baza (paduri, pasuni si fanete). Carpatii meridionali au constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii popoarelor migratoare.

Alte referate despre: relieful glaciar din carpatii meridionali, referat despre carpatii meridionali, referat carpati meridionali

Grupa Muntilor Bucegi

Populaţia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusă au influenţat instalarea aşezărilor stabile în culoarele de vale şi în zona depresionară a culoarului Rucăr-Bran. Fenomenele demografice influenţează evoluţia demografică a populaţiei. Astfel natalitatea înregistrează valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe ţară, iar sporul natural este de –0,6% . Densitatea populaţiei are valori mari în zonele depresionale şi în culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) şi sub 25 locuitori pe km2 în celelalte zone.

Alte referate despre: grupa muntilor bucegi, grupa muntiilor bucegi, referat grupa muntilor bucegi

Parcul National Muntii Rodnei

Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.

Alte referate despre: parcul national muntii rodnei, parcul national muntii rodnei referat, referat parcul national muntii rodnei

Parcul natural Muntii Maramuresului ppt

Parcul Natural Muntii Maramuresului are scopul de mentinere a interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Alte referate despre: parcul natural muntii maramuresului valorificare turistica, valorificarea turistica a parcului natural muntii maramuresului, parcul natural muntii maramuresului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

Sistemul hidrografic al Tisei dreneaza apele din partea nordica si estica a masivului,atat prin intermediul unor afluenti(Iapa, Sasarau, Baia, Sugatagul Mare), drenand in special marginile muntilor Gutai, cat si prin intermediul Marei si Sapantei, doua dintre principalele rauri din perimetrul masivului. Mara se formeaza in aval de Cheile Tatarului, prin unirea vaii Brazilor cu valea Runcului; iesind in depresiunea Maramuresului, Mara conflueaza cu Rausorul, iar la Feresti cu principalul sau afluent, Cosaul, ale carui ape provin insa in majoritatea din muntii Varatecului.

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, muntii oasi gutai tibles

Muntii Parang

Din pasul Tartarau(1665 m alt.), situate pe DN 67 C, unde muntii Parang se invecineaza cu muntii Cindrel si Sureanu, putem urmari limita nordica pe culmea principala spre Poiana Muierii(sa la 1665 m alt.), apoi pe paraul Sterminosul pana la gura vaii Voievodului (820 m alt). De aici, spre vest , limita se intinde de:a lungul Jiului de Est, rau care atinge localitatile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila, hotarul Parangului porneste spre sud.

Alte referate despre: muntii parang, muntii parang referat, referat muntii parang

Muntii Banatului

Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.
Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .

Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Muntii Hasmas

Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea dea doua, intre aceasta sa si limita sudica a masivului , Muntele Scadat.

Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor Putna si Belchia; spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea sudica a cununii de munti din jurul statiunii Lacul Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau si paraul Lapos.

A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea de obarsie a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara incepand din pasul Pangarati, trecand spre sud prin varfurile Calul, ...

Alte referate despre: muntii hasmas, muntii hasmasul mare, muntii hasmas referat

Muntii Carpati

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si
Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii.
Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati
munti de inaltime medie. Carpatii Occidentali se intind la nord pana
la Valea Somesului, la sud pana la Valea Dunarii, la est pana la
depresiunea Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali, la vest
Campia de Vest. Se prezinta ca un "castel de ape", din care izvorasc
multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente
decat in celelalte rauri.

Alte referate despre: muntii carpati, muntii carpati referat, referat muntii carpati

Muntii Semenic

El cade destul de abrupt spre depresiunea intramontană Gărâna-Brebu Nou, dincolo de care coboară prin trepte prelungi spre valea Nerei ce strabate aproape axial Depresiune Bozovici. Compartimentul sudic formează cumpăna hidrografică principală a Banatului, din care pornesc în toate direcţiile râuri cu ape bogate şi repezi – Timişul, Bârzava, Nera, Mehadica etc., pe care sunt axate căi magistrale de circulaţie. Văile lor mult adâncite au accentuat nota de individualizare şi caracterul de bloc suspendat al Munţilor Semenic.

Alte referate despre: muntii semenic, muntii semenic referat, muntii semenicului

Sibiu

De la construction couche, peut-être seulement le noyau haut premier étage. Probablement datée correspond à l'érection de la tour du II de bâtiments fortifiés, pour un total de période entre 1224 et 1241. Dans les formme innitiale superieur plus de quatre niveaux. Sur le mur sud de la tour sont encastrate être pays secours dans la pierre les deux lions qui sont censés faire partie de l'original de la tour e siècle XIII.

Alte referate despre: sibiu, orasul sibiu, referat sibiu

Zona muntilor Orastiei si poporului Dac

Pe langa fier, muntii nu puteau furniza locuitoriilor hrana necesara si nici piatra pentru constructii (pentru ca cea care se gasea era prea sfaramicioasa). De aceea hrana era adusa din asigurata de valea fertila a Muresului, iar blocurile de piatra era aduse de la distante de mai multe zeci de km (calcarul de langa localitatea actuala, Calan, iar andezitul de langa Simeria).

Alte referate despre: cetatiile dace din muntii orastiei, poporul dac, formarea poporului dac
Referate afisate : 19
Medie note: 7.93 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles