Muntii hasmas

Muntii Hasmas

Muntii Hasmas - Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin raul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.

La est, limita Hasmasului este mai lunga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre S-E, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului .

Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu albia ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 11kb
Downloads: 2903
Materia: Geografie

Carpatii

-s-au format prin incretirea scoartei si prin eruptiile vulcanice;
-sunt formati din trei fasii de roci: una vestica
(roci vulcanice), una centrala ( sisturi cristaline) si una estica si sudica (flis);
-au inaltimi maxime in muntii Rodnei: vf. Pietrosu-2303m si vf.Inau-2279m;
-au culmile dispuse in siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- au multe depresiuni, numeroase pasuri, trecatori si vai longitudinale si latitudinale;

Alte referate despre: muntii carpati, carpatii orientali, carpatii meridionali

Carpatii Orientali

Caracteristici fizico-geografice:sunt formate din 3 siruri paralele cu structura geologica diferita si cu moduri de formare diferita;sirul central este format prin incretire avand o structura geologica tare(sisturi cristaline)
-sirul vestic este format din munti vulcanici avand o structura geologica formata din bazalt,granit,andezit
-sirul estic este format prin incretirea sedimentelor numiti munti de FLIS.

Alte referate despre: carpatii orientali referat, referat carpatii orientali, carpati orientali referat

Carpatii orientali

-reprezintă cea mai întinsă unitate montană;
-sunt cuprinşi între Graniţa cu Ucraina şi Valea Prahovei;
-sunt munţi de altitudini mijlocii;cele maxime depăşesc între 2000m în Munţii Rodnei şi Călimani;
-culmile sunt paralele pe direcţie NV-SE,curbate în partea de sud;
-fâşiile paralele geologice:roci eruptive în vest,şisturi cristaline în centru şi sedimentare;
-sunt foarte fragmentaţi de depresiuni, văi şi trecători.

Alte referate despre: carpati orientali, carpatii orientali si meridionali asemanari si deosebiri, grupa centrala a carpatilor orientali

Parcuri nationale

Padurile acopera aproximativ 49% din suprafata. Cele mai raspandite specii sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacanul (Betula pendula), aninul (Alnus viridis), ulmul (Ulmus glabra), scorusul de munte (Sorbus aucuparia).

Alte referate despre: parcuri nationale, parcuri nationale din europa, parcuri nationale referat

Muntii Garbova

Contactul dintre ele se realizează prin versanţi cu pantă mare şi o diferenţă de nivel de 350-500 m. Întrucat o parte dintre traseele care urmăresc culmile din jumătatea de nord a Munţilor Baiului au ca puncte de plecare oraşele Predeal şi Azuga, ibunerarele străbătînd şi unele porţiuni din Clăbucetele Predealului, atat pe hartă cat si în text s-a depăşit spaţiul încadrat strict : între limitele menţionate, mergîndu-se în nord-vest pe Prahova până la Predeal, iar în nord până pe cumpăna de ape dintre Timiş, Prahova şi Azuga. În acest fel s-a realizat legătura între traseele din aceşti munţi şi cele prezentate în volumul ,,Munţii Piatra Mare" (colecţia ,,Munţii noştri").

Alte referate despre: muntii garbova, muntii garbova referat, geografia muntii garbova

Grupa Muntilor Bucegi

"Grupa Muntilor Bucegi"
Grupa acestor munţi cuprinde următoarele unităţi fizico- geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine în Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m în vârful cu acelaşi nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 în Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alcătuită predominant din calcare; Măgura Codlei (1292 m), în extremitatea vestică a Depresiunii Braşov. Din această grupă fac parte şi zonele depresionare: Culoarul Rucăr-Bran, unde se află pasul Giuvala (1240 m), situat între Piatra Craiului şi M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formează limita estică a grupei.

Alte referate despre: grupa muntilor bucegi, grupa muntiilor bucegi, referat grupa muntilor bucegi

Muntii Banatului

Geneza
Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.

Relieful
Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).

In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind ...

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

In partea sudica avem izvorul din cartierul Valea Boecutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa minerala ce deverseaza din forajul sapat pe valea Creanga Pustie, borcutul Chiuzbaii, izvotul de pe valea Borcutului-Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite in scop balnear la baile Danesti.

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, monografie muntii oas gutai tibles

Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc

Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc - În nepaleză numele muntelui este Sagarmatha (zeiţa cerului), iar în Tibet este cunoscut sub numele de Chomolungma (mama universului). Numele din limba engleză, Everest, a fost dat în onoarea topografului britanic Sir George Everest.Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc

Alte referate despre: cei mai inalti munti de pe glob, cei mai inalti munti, cei mai inalti munti din romania

Formarea muntilor

Muntii de incretire
Pentru formarea straturilor sedimentare, cateodata mai groase de 10 km, a fost nevoie de peste 10 milioane de ani. Sub actiunea acestei greutati uriase, fundul oceanului s-a lasat si s-au format geosinclinale cu suprafete foarte mari, de forma unui jgheab. Mai demult oamenii de stiinta presupuneau ca incretirea geosinclinalelor s-a produs in momentul surparii fundului marii. Azi majoritatea cercetarilor sunt siguri ca presiunea necesara incretirii muntilor este produsa de miscarea placilor.

Alte referate despre: formarea muntilor, formarea muntilor carpati, formarea muntilor alpi

Viata in Muntii Carpati

Muntii Carpati , formati din trei ramuri principale (Meridionali , Orientali si Occidentali ) sunt munti de marime medie care ating inaltimi de peste 2500 m. Fiind vorba de munti situati in zona de clima temperat continentala , caracterizata prin existenta a patru anotimpuri, flora si fauna din Muntii Carpati capata aspecte specifice. Flora Muntilor Carpati:La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se ameste cu padurile de conifere , cele mai des intalnite conifere in Muntii Carpati fiind bradul si pinul intr-o multitudine de varietati. Zona padurilor de fag si stejar se termina la inaltimi de peste 1000 m.

Alte referate despre: viata la altitudine muntii carpati, muntii carpati referat, referat muntii carpati

Muntii Semenic

El cade destul de abrupt spre depresiunea intramontană Gărâna-Brebu Nou, dincolo de care coboară prin trepte prelungi spre valea Nerei ce strabate aproape axial Depresiune Bozovici. Compartimentul sudic formează cumpăna hidrografică principală a Banatului, din care pornesc în toate direcţiile râuri cu ape bogate şi repezi – Timişul, Bârzava, Nera, Mehadica etc., pe care sunt axate căi magistrale de circulaţie. Văile lor mult adâncite au accentuat nota de individualizare şi caracterul de bloc suspendat al Munţilor Semenic.

Alte referate despre: muntii semenic, muntii semenic referat, muntii semenicului

Muntii Pirinei

Pirineii francezi si pirineii spanioli.
Munti care se intind din Sud – Estul Europei spre Golful Biscaya si Marea Mediterana si separa Peninsula Iberica de restul Europei. Exceptand cateva locuri cu varfuri micute care sunt asezate in Andora si in zona dintre Franta si Spania restul muntilor formeaza o creasta de lanturi inalte.Pirineii se intind pe 435 Km si acopera 55400 Km patrati iar latimea lor maxima este de aproximativ 130 Km. Pirineii de regula au o continuitate a varfurilor divizate in sectiuni de Vest,centru si Estul.
Sectiunea verticala care se intinde de la Golful Biscaya la Somport Pass si uneste in Muntii Cantabrian Nordul Spaniei au o inaltime joasa intre 900m si 1200m de la nivelul marii Pirineii centrali se intind de la Col de la Perche si au cele mai inalte varfuri incluzind Pico de Aneto 3404m, cel mai inalt varf din lantul muntos.
Monte Perdido 3355m si Vignemale 3298 m varfurile ale Pirineilor de Est spre Marea Mediterana au inaltimi cuprinse intre 2100m ...

Alte referate despre: muntii pirinei, muntii pirinei referat, munti pirinei

Zona muntilor Orastiei si poporului Dac

9. Alte vestigii dacice
Dacii au sapat, in interiorul cetatii, 2 cisterne, care aveau rolul de a alimenta cetatea cu apa.In varful dealului au fost descoperite blocurile de la baza stalpilor de lemn care sustineau un turn de observatie.La baza dealului exista o intinsa asezare civila.

Alte referate despre: cetatiile dace din muntii orastiei, poporul dac, formarea poporului dac
Referate afisate : 15
Medie note: 8.35 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles