Muntii hasmas referat

Muntii Hasmas

Muntii Hasmas - Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin raul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.

La est, limita Hasmasului este mai lunga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre S-E, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului .

Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu albia ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 11kb
Downloads: 2903
Materia: Geografie

Carpatii

Carpatii Orientali - In nordul si estul Depres. Colinare a Transilvaniei
-in N-granita cu Ucraina; -in S-valea Prahovei; -in E-podisul Sucevei si Subcarpatii; -in V-Depres. Colinara a Transilvaniei

Alte referate despre: muntii carpati, carpatii orientali, carpatii meridionali

Carpatii Orientali

2.Caracteristici fizico-geografice:sunt cei mai lati;sunt cei mai inalti munti din Carpatii Orientali M-tii Rodnei(prezenta reliefului glaciar) in vf.Pietrosu(2303 m);pastreaza toate cele 3 siruri paralele

Alte referate despre: carpatii orientali referat, referat carpatii orientali, carpati orientali referat

Carpatii orientali

În Carpaţii Orientali se găseşte cel mai lung şir de munţi vulcanici din Europa:Munţii Oaş,Munţii Gutâi, Munţii Ţibleş,Munţii Călimani,Munţii Gurghiului,Munţii Harghitei.

Alte referate despre: carpati orientali, carpatii orientali si meridionali asemanari si deosebiri, grupa centrala a carpatilor orientali

Parcuri nationale

Padurile acopera aproximativ 49% din suprafata. Cele mai raspandite specii sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacanul (Betula pendula), aninul (Alnus viridis), ulmul (Ulmus glabra), scorusul de munte (Sorbus aucuparia).

Alte referate despre: parcuri nationale, parcuri nationale din europa, parcuri nationale referat

Muntii Garbova

Din şaua de la obârşia Azugii, limita faţa de munţii din bazinul Tărlungului (Clăbucetele Gîrcinului, muntele Sloeru-Mărcuşanu) ocoleşte pe la nord vârful Tigăi, pe la nord-est vârfurile Turcu şi Paltinu până în pasul Predeluş, menţinîndu-se într-un interval hipsometric de 1150-1400 m. Diferenţa de nivel de 1300-500 m, care apare în lungul acestui contact, deosebirile în înfăţişarea celor două unităţi de relief (culmi prelungi, nivelate la 1200-1400 m, cu păşuni pe poduri şi păduri pe versanţi în Clăbucete şi vârfuri cu aspect de cupole la 1650-1850 m, acoperite în întregime de păşuni în sud) impun traseul limitei.

Alte referate despre: muntii garbova, muntii garbova referat, geografia muntii garbova

Parcul National Muntii Rodnei

Tara Maramuresului este renumita prin arta lemnului, vorbindu-se pe drept cuvânt de “civilizatia lemnului”: biserici de lemn, porti maramuresene, unelte de lemn etc. Folclorul si portul popular sunt de o frumusete aparte. In zonele limitrofe parcului se practica transhumanta, ce confirma sorgintea pastorala a poporului român.

Alte referate despre: parcul national muntii rodnei, parcul national muntii rodnei referat, referat parcul national muntii rodnei

Muntii Banatului

Geneza
Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.

Relieful
Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).

In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind ...

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Cei mai inalti munti de pe globul pamintesc

Muntele McKinley (sau Denali, 6.194 m) din Alaska (Statele Unite ale Americii) are cea mai mare altitudine vizibilă bază-vârf dintre toate vârfurile planetei noastre, măsurând aproximativ 5.400 m între punctele sale extreme.

Alte referate despre: cei mai inalti munti de pe glob, cei mai inalti munti, cei mai inalti munti din romania

Formarea muntilor

Formarea muntilor.Daca doua placi oceanice se ciocnesc, una va aluneca sub cealalta. Placa ce se scufunda se va topi, si daca o parte din magma rezultata din topirea placii se ridica la suprafata — se vor forma grupuri de insule — cum sunt in Oceanul Pacific: Japonia, Insulele Filipine si Indonezia.

Alte referate despre: formarea muntilor, formarea muntilor carpati, formarea muntilor alpi

Muntii Parang

Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatial dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt.,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului.

Alte referate despre: muntii parang, muntii parang referat, referat muntii parang

Muntii Carpati

Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si
diversificata. Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni.
Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia numerosi fluturi si
variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc
pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag
poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase
traieste sarpele, iar pe coastele insorite pot fi vazute
viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona
alpina.

Alte referate despre: muntii carpati referat, referat muntii carpati, munti carpati

Muntii Semenic

Desfăşuraţi ca o dorsală orientată de la nord-nord-est catre sud-sud-vest, Munţii Semenic prin infăţişare altitudine şi masivitate reprezintă cea mai importantă subunitate din regiunea montană a Banatului, având interfluvii inalte cu infăţişări de poduri largi şi foarte puţin vălurite, păstrând forme de relief cu aspect ruiniform (câteva vârfuri slab conturate şi inecate in blocuri de rocă degradată), generate de procese inghet-dezghet, acţiunea zăpezii şi a ploilor.

Alte referate despre: muntii semenic, muntii semenic referat, muntii semenicului

Muntii Pirinei

Munti care se intind din Sud Estul Europei spre Golful Biscaya si Marea Mediterana si separa Peninsula Iberica de restul Europei. Exceptand cateva locuri cu varfuri micute care sunt asezate in Andora si in zona dintre Franta si Spania restul muntilor formeaza o creasta de lanturi inalte.Pirineii se intind pe 435 Km si acopera 55400 Km patrati iar latimea lor maxima este de aproximativ 130 Km. Pirineii de regula au o continuitate a varfurilor divizate in sectiuni de Vest,centru si Estul.

Alte referate despre: muntii pirinei, muntii pirinei referat, munti pirinei

Vegetatia Muntilor Bucegi

Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

Carcterizarea florei algale
Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali. Unitatile sistematice precum: Sinaiella Gruia -gen, Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia -specii si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia morpha caulinara Gruia -forme morfologice, apartin la 8 filumuri: Cyanophita = 138 taxoni, Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri.

Caracterizarea micoflorei
Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din ...

Alte referate despre: vegetatie muntii bucegi, flora si vegetatia muntilor bucegi, vegetatia muntilor bucegi
Referate afisate : 15
Medie note: 8.02 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles