Nichita stanescu-a cincea elegie

Elegia I de Nichita Stanescu

Elegia I de Nichita Stanescu
Cei care l-au făcut pe Dumnezeu după chipul şi asemănarea oamenilor au fost misticii. Dat fiind contextul istoric al zămislirii religiilor, putem privi cu îngăduinţă acest demers. Însă, în pragul mile¬niului trei - ne avertizează Nichita - nu mai putem defila cu prapori şi icoane în mâini alături de un Dumnezeu cu chip de om, răvăşit de pasiuni şi sentimente.

De aceea, spiritul pur nu are un aspect descriptibil, „nu are chip şi nici formă”. Putem spune doar că el există cu cer¬titudine şi se află atât de aproape de noi, încât cei care descoperă pe neaşteptate acest lucru se cutremură, căci el este locatarul templului din sufletul fiecăruia. Este esenţa lucrurilor văzute şi intuite, precum şi a legilor statornice din Uni¬vers.
Nichita ne invită deci să renunţăm la imaginea unei divinităţi care ne priveşte cu ochii, ne ascultă cu urechile şi ne vor¬beşte cu gura, îmbrăcat în haine de epocă, lungi ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 15kb
Downloads: 648
Materia: Romana

Varsta de aur a dragostei - Nichita Stanescu

Deci - creatie prin cuvant. Senzualismul si senzorialismul sunt accentuate de uimirea poetului - interjectia”vai”.
Se remarca o acutizare a perceptiei lumii in materialitatea ei; obiectele devin aspre, dure, chiar agresive:

“lucrurile sunt atat de aproape de mine
incat abia pot merge printre ele
fara sa ma ranesc…”

Strofa a doua reflecta capacitatea iubirii de a se transpune in idealitate. In concordanta cu semnificatia titlului, dragostea are o varsta de aur, care poate sugera acea traire plenara , totala a sentimentului , dar ne determina sa facem asocierea cu cealalta semnificatie a sintagmei”varsta de aur”- mitica, care confera sentimentului caracter de unicitate , de existenta atemporala si de repetitivitate , prin asocierea cu elementul divin :

“aievea vad zeii de fildes ,
ii iau de mana si
...

Alte referate despre: varsta de aur a dragostei nichita stanescu comentariu, varsta de aur a dragostei nichita stanescu, varsta de aur a dragostei-nichita stanescu

De dragoste - Nichita Stanescu

De dragoste - Nichita Stanescu
Poetul “nu rade”, este mut la analizarea cadrului ce are o tenta de senzual si de romantic. “Faptura ce sta plictisita si foarte frumoasa” este admirata si iubita de eul liric ce simte profund. Sintagma “foarte frumoasa” se repeta de doua ori in acesta poezie si acest lucru impune o trasatura nu trecatoare si mai degraba o definitie si o marca a identitatii peroanei iubite.. “Eu numai pentru ea traiesc” reprezinta iubirea imensa ce izvoraste din inima poetului, este o declaratie de dragoste, fara raspuns, asezata in acesta poezie ca marturie a unei iubirii profunde. Acceptatea trairii in “lumea fioroasa” pentru iubita este jerfta pe care omul intelectual o savarseste la limita existentei. Lumea este cruda, fioroasa, si este domolita de tocmai acesta iubire tratata si perceputa in maniera usor abstracta. Lirismul lui Nichita Stanescu este unic, este modelat de spiritul sau ludic si renascut din reinventarea limbajului poetic.

Alte referate despre: de dragoste nichita stanescu comentariu, poezii de dragoste nichita stanescu, de dragoste nichita stanescu

Emotie de toamna, Nichita Stanescu - analiza stilistica

Poezia a fost publicata in 1964 in volumul de versuri “O viziune a sentimentelor”.Prin tematica,natura si iubirea,teme care de altfel constituie lait motivul,textul se inscrie in specia elegiei,apartinand genului liric.

Alte referate despre: emotie de toamna nichita stanescu comentariu stilistic, emotie de toamna-nichita stanescu analiza, emotie de toamna nichita stanescu

Nichita Stanescu - Universul poetic

Miturile nu apar doar cu sensurile lor iniţiale, cu sunt un pretext pentru a transmite o stare lirică complexă. În poemul “Enghidu” este un pretext pentru a comunica durerea generată de scurgerea ireversibilă a timpului, scurgere care înseamnă moarte.

Alte referate despre: nichita stanescu universul poetic, nichita stanescu univers poetic, nichita stanescu-universul poetic

Emotie de toamna de Nichita Stanescu

Indragostitul se teme ca iubita sa va gãsi pe altcineva “sa te pierzi intr-un ochi strain” pe care insã nu-l va cunoaste asa cum l-a cunoscute pe el.

Alte referate despre: emotie de toamna de nichita stanescu comentariu, emotie de toamna de nichita stanescu, emotie de toamna de nichita stanescu opera lirica

Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale

"Nichita Stanescu in cautarea pietrei filosofale"
Mai devreme decât alţii a descoperit că „nu există o cale spre fericire, ci calea este fericirea însăşi” (citat atribuit lui Buddha), dovadă că scrierea sa hemografică „încearcă să oprească în loc ceea ce nu poate fi oprit niciodată în loc; starea fericirii, adică” (Nichita Stanescu, Hemografia, în Respirări, 1982, p. 66).

Alte referate despre: in cautarea pietrei filozofale de nichita stanescu, cauta referat cantec de iarna de nichita stanescu, cauta referat tabel cronologic nichita stanescu

Indoirea luminii de Nichita Stanescu

"Indoirea luminii de Nichita Stanescu"
La a doua încercare (tot neizbutită) de a încorda lumina, “arcul ei destins deodată / mă azvârli în sus”. Călătoria astrală e o întoarcere spre zorii universului, spre începuturi, spre maternitatea lumilor. Lumina nu mai are tai¬ne; de acolo de sus se vede totul limpede, cum “lumina taie haosul şi-l umple / cu chipuri, cu imagini, cu seminţe, / pe care-n trecere le-a smuls / din coaja-albastră-a globului”. Te¬ma aratului şi a seminţelor e tratată pe larg în A unsprezecea elegie, unde aflăm că “noi suntem seminţele”.

Alte referate despre: critica literala la poezia lumina de nichita stanescu, nichita stanescu lumina, nichita stanescu - inghesuita lumina

A doua elegie

A doua elegie
Mircea Eliade e de părere că, la un mo¬ment dat, clasa sacerdotală e posibil să fi operat un anumit sincretism între cei doi , însă fără a inaugura monoteismul religiei geto-dace, aşa cum opi¬nează Vasile Pârvan în Getica.Nichita nu şi-a propus să-l amendeze pe Vasile Pârvan de¬di¬cându-i elegia a doua, ci, fidel artei sale poe¬tice, să-i elogieze ideea privind-o în opoziţie, în oglin¬dă, ex¬pan¬dându-i extrema opusă.

Alte referate despre: povestea elegiei, a cincea elegie, elegie pentru papusa cu tarate

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte
Explicaţia e simplă şi o găsim într-un interviu publicat în revista Tribuna, în 1978: “Ca să fiu sincer, nu iubesc intimitismul în literatură, considerând ca nefăcând parte din zona esteticului. De bună seamă că orice poezie, orice nuvelă, orice roman sau piesă de teatru se stârneşte şi se scrie, se inspiră dintr-o seamă întreagă de pricini intime, numai că ele nu au dreptul să transpară ca atare, pentru că literatura este o comunicare generală. Chiar dacă este produsă de individ şi receptată de individ, ea trebuie să se ridice la nivelul speciei” (Nichita Stănescu, Starea poeziei, în Tribuna, 22, nr. 11, 16 martie, 1978, p. 8, in¬terviu, cf. Fiziologia poeziei, 1990, p. 569).
În ciuda acestei declaraţii ferme, nu vom abandona strădania de a reconstitui împrejurările în care au fost redactate poemele.

Alte referate despre: daca oameni s-ar gindi la dragoste si la moarte -, daca oameni s-ar gindi mai des la dragoste si la moarte, moartea in romanul ultima noapte de dragoste intaia

A saptea elegie stanesciana

A saptea elegie stanesciana
Înseamnă apoi dorinţa de a le egala performanţele uluitoare: să te laşi pierit de toam¬nă şi renăscut în fiecare primăvară, o dată cu explozia de clo¬rofilă şi culoare; să fii sâmbure de măr, vlăstar şi apoi fruct, să-i sa¬turi pe cei flămânzi, să dăruieşti, adică; să sari peste copaci retezaţi ori să pluteşti peste întinderi de ape şi uscat, precum păsările - să învingi cu propriile forţe gra¬vitaţia şi să te desprinzi de pe pământ. Pentru totdeauna, într-o bună zi.

Alte referate despre: a saptea elegie, a saptea elegie de nichita stanescu, a saptea elegie comentariu

A sasea elegie stanesciana

La fel ca şi polii magnetici, fiind identici, ei se res¬ping reci¬proc, pentru că nu pot ocupa în acelaşi timp ace¬laşi spa¬ţiu: ca să mori, trebui să te naşti, aşa cum, ca să iubeşti pe cineva, trebuie să pă¬răseşti pe alt¬cineva.
E situaţia omului care trebuie să aleagă între două locuri de mun¬că, între două feluri de mâncare sau între două călătorii. Toate a¬cestea pot fi consecutive dar ni¬ciodată con¬comitente - aşa cum Nichita stă între două gropi şi nu poate s-aleagă prima pe care o va astupa.

Alte referate despre: a sasea elegie, a sasea elegie comentariu, ce crezi tu despre a sasea elegie

A patra elegie stanesciana

Din păcate, în cazul lui Nichita, spiritul şi trupul vor dez¬gropa securea răz¬boiului, declanşând cea mai lungă şi istovitoare cruciadă consemnată în literatura română. Ra¬portul de com¬plementaritate se rupe, trupul este declarat persona non grata şi trimis în exil, fiind tot¬odată pro¬clamată supremaţia spiritului: „Evul Mediu s-a retras în mine / şi propriul meu trup nu / mă mai înţelege / şi / pro¬priul meu trup mă urăşte,/ ca să poată exista mai departe / mă urăşte./ Astfel,/ el se gră¬beşte să se prăbuşească / în somn / seară de seară.”

Alte referate despre: a patra elegie, a doua elegie stanesciana, a opta elegie stanesciana

Nichita Stanescu

Nichita Stanescu
Mama: Tatiana Cereaciuchin - născută în 16 februarie 1910, la Voronej, într-o familie de conditie nobilă din părtile Donetului, refugiată apoi în România. Se mută la Ploiesti unde va întâlni pe Nicolae Stănescu. Tinerii se vor căsătorii la 6 decembrie 1931.

Alte referate despre: nichita stanescu, nichita stanescu -veche intamplare, poezia cantec de nichita stanescu

Nichita Stanescu - Universul poetic

În “Elegia a 10-a”, poetul îşi exprimă dorinţa de a atinge prin intermediul gândirii poetice neauzul, nevăzul, negustul, nepipăitul, deci de a exprima inexprimabilul. Spiritul suferă de ceea ce nu poate cuprinde, de imposibilitatea de a materializa imaterialul: “Dar eu nu sunt bolnav. Sunt bolnav / De ceva între auz şi vedere / De un fel de ochi, un fel de ureche / Neinventată de ere.”. Această aventură spirituală se încheie prin acceptarea realului, prin întoarcerea la lumea fenomenală.

Alte referate despre: referat nichita stanescu universul poetic, nichita stanescu - universul poetic, nichita stanescu-univers poetic

Nichita Stanescu - universul poetic

În ultima elegie, poetul exprima întoarcerea propriul pamânt: “A fi în launtrul fenomenelor, mereu / În launtrul fenomenelor / A fi samânta si a te sprijini / De propriul tau pamânt”. Poetul reia aceasta tema în volumele urmatoare, “Alfa” si “Oul si sfera”.

Alte referate despre: nichita stanescu- universul poetic, referat romana nichita stanescu universul poetic, poezia nichita stanescu universul poetic

Nichita Stanescu

- Mama: Tatiana Cereaciuchin - nascută la 16 februarie 1910, la Voronej, într-o familie de condiţienobilă din părţile Donetului, refugiată apoi în România. Se mută la Ploieşti unde la întîlnit pe Nicolae Stănescu. Tinerii s-au casatorit la 6 decembrie 1931.
Studiile şi le-a facut la liceul “Sf. Petru şi Pavel” care a devenit
“I. L. Caragiale” din Ploieşti. Este absolvent la Facultatea de Fiologie din Bucureşti.

Alte referate despre: cu o usoara nostalgie nichita stanescu, alta matematica nichita stanescu comentariu, pina tirziu asteptind o fata de nichita stanescu

A cincea planeta de la Soare

In 1610 Galileo Galilei a folosit un telescop cu o putere de marire de 20 de ori pentru a observa 3 "stele" din jurul planetei Jupiter. Pe parcursul mai multor nopti a observat aceste "stele" dar ele erau de fiecare data in pozitii diferite, conducandu-l la concluzia ca de fapt nu erau stele ci niste corpuri cosmice ce orbitau in jurul giganticei planete.

Alte referate despre: a cincea planeta de la soare, care este a cincea planeta de la soare, a cincea planeta de la soare este
Referate afisate : 18
Medie note: 8.24 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.