Nuvela alexandru lapusneanu rezumat
Nuvela Alexandru Lapusneanu
Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in 4 capitole care fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta un motto cu rol rezumativ care contine replici memorabile: cap. I :AsDaca voi nu ma vreti,eu va vreuAs cap. II : AsAi sa dai seama, doamnaAs, cap. III: AsCapul lui Motoc vremAs, cap. IV: AsDe ma voi scula pe multi o sa popesc si euAs.Capitolul I cuprinde expozitiunea si intriga: hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de a se razbuna
fata de boierii tradatori.
Capitolul al II-lea cuprinde defasurarea actiunii si cuprinde o serie de evenimente produse de reluarea tronului de catre A.L. : fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, interventia doamnei Ruxandra pe langa domnitor pentru a inceta crimele .Capitolul al III-lea contine mai multe scene romantice prin caracterizarea memorabila : participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa, ospatul de la palat si uciderea ...
Caracterizarea lui Alexandru Lapusneanul
Însusirile care contureaza imaginea personajului sunt evidentiate
printr-o diversitate de procedee. Caracterizarea directa facuta de
autor este realizata prin expresii ca "aceasta desantata cuvântare",
"a-si dezvalui urâtul caracter", "dorul lui cel tiranic", "vorbele
tiranului", dar acestea sunt putine, caci stilul naratorului se
caracterizeaza, în general, prin obiectivitate. Alteori caracterizarea
directa este facuta de alte personaje: "bunul meu domn", "viteazul meu
sot"(doamna Ruxandra), "crud si cumplit este omul acesta" (Teofan) ,
"Eu sunt Spancioc, a carui avere ai jafuit-o, lasându-i femeia si
copiii sa cerseasca pe la usile crestinilor.", "Nu-mi voi strica
vitejescul junghi în sângele cel pângarit a unui tiran ca
tine"(Stroici).
Alexandru Lapusneanu - comentariu, caracterizari, aprecieri critice
Publicată în primul număr al Daciei literare, nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi vine perfect în întâmpinarea programului revistei, cel puţin în două puncte ale acestuia – cel referitor la promovarea unei literaturi originale şi cel care recomanda subiecte autohtone de inspiraţie.
Alexandru Lapusneanul - comentariu complet
Publicată în primul număr al Daciei literare, nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi vine perfect în întâmpinarea programului revistei, cel puţin în două puncte ale acestuia cel referitor la promovarea unei literaturi originale şi cel care recomanda subiecte autohtone de inspiraţie.Materialul este preluat din cronice bătrâne (Mihai Eminescu), mai precis din cronica lui Grigore Ureche, şi, pentru episodul omorârii lui Moţoc, din Miron Costin (de unde prelucrează scena uciderii lui Batişte Veveli).
Alexandru Lapusneanu - nuvela
Pe boieri, Lapusneanu "ii omorea din cand in cand", "nimeni nu
indraznea a grai impotriva lui, cu cat mai vartos a lucra ceva"; "o
gvardie... de lefecii albanezi, serbi, unguri, izgoniti pentru relele
lor fapte, isi aflasera scapare langa Alexandru, platindu-I bine, ii
avea haraziti"; "incepu a sili pre straini si pre catolici asi
lepadare legea", in inima nordului "via inca pomenirea lui Rares";
"Ajunga atata sange varsat, atatea vaduvii, atatia sarmani" (=orfani);
"Spun (=se zice) ca in minutul aceal, el era foarte galben la fata si
racla sfantului ar fi tresarit", "incepura a zice (=a canta) din
surle"; "la spatele fiestecaruia boier dvorea cate o sluga, care
dregea"(=turna vin); "acum era aproape a se scula de la masa"(la
impersonal); "milostivul Dumnezeu sa te intareasca in ce ai pus de a
nu mai strica pe boieri si a bantui norodul"; "lovindu-l dreot in
frunte il dobori la pamant"; "slugi si oameni boieresti burzuluisera
norodul"; "sa-i improaste ...
Alexandru Lapusneanu - rezumat
Alexandru Lapusneanu intriga:
Instalat pe tron, domnitorul se răzbună pe cei pe care îi consideră vinovaţi de eşecul lui din timpul primei domnii: le confiscă averile, îi ucide, comite numeroase atrocităţi.
Desfăşurarea acţiunii:
Alexandru Lapusneanu - momentele subiectului
Expozitiunea
Il prezinta pe Alexandru Lapusneanu revenit in Moldova,pentru a-si relua tronul,dupa ce l-a invins pe Stefan Tomsa.Inlaturat de la domnie prin tradarile boierilor,domnitorul este intampinat de acestia la granita,pentru a fi convins sa renunte.
Personajele secundare sunt vornicul Motoc,postelnicul Veverita,spatarul Spancioc si Stroici,cei care ii spun: “Norodul nut e vrea,nici nut e iubeste”.
Intriga :Este determinate de hotararea lui Lapusneanu de a reveni la tron,de raspunsul ferm: “Daca voi nu ma vreti,eu va vreau (…) si daca voi nu ma iubiti,eu va iubesc pre voi (…).Sa ma intoarc?Mai degraba-si intoarce Dunarea cursul indarapt”.
Se contureaza deja liniile conflictului sustinut prin confruntarea domnului feudal,autocrat cu boierii ce i se opun.Daca Motoc este lingusitor,dispus la compromise cu puterea,deci si la tradare,tinerii ...
Asemanari si deosebiri dintre 2 tipuri de nuvela - istorica si psihologica
Fiind vorba de o nuvela istorica,creeatia lui Negruzzi porneste de la o personalitate istorica atestata de catre cronicari cat si de la evenimente ce pot fi verificate ca fapte istorice veridice plecand de la aceleasi consemnari ale istoricilor.La Caragiale fictiunea isi gaseste temei in imaginatia scriitorului.
Alexandru Lapusneanu - comentariu literar
In deschiderea celui de-al treilea capitol (punctul culminant al nuvelei) cititorul este prevenit despre dramatica derulare a faptelor ce vor urma: "impotriva obiceiului sau, Lapusneanul, in ziua aceea, era imbracat...". Domnitorul, ca un mare actor, isi regizeaza, astfel, scena, urmarind cu atentie reactiile celorlalti. Stapan al artei disimularii, el dovedeste inteligenta, tact, dar mai ales un echilibru interior desavarsit.
Alexandru Lapusneanu
Agonia lui priveghiata decei doi boieri fugari apartinand tot fictiunii, aduce noiargumente ca scriitorul urmareste sa sensibilizeze cititorul. Cand Lapusneanu este otravit de Ruxandra avand la capatai pe vrajmasi, cere apa. Stroci, il apuca si-l tinu neclintit, apoi ii turna otrava ce era pe in fundul paharului.
Alexandru Lapusneanu - opera epica
DESFASURAREA ACTIUNII:Impresionata de crimele sotului sau, domnita Ruxanda vrea sa imbuneze inima crudului voevod. Acesta ii fagaduieste un leac de frica si organizeaza un ospat de impacare cu boieri.
PUNCTUL CULMINANT:Lapusneanu porunceste sa fie ucisi patruzeci si sapte de boieri ale caror capete le aseaza in ordine ierarhica sub forma unei piramide.
Alexandru Lapusneanu - adevar si fictiune
Pentru a se rãzbuna, domnitorul se preface, simuleazã împãcarea cu marii boieri. De asemenea si-l apropie pe Motoc. Totusi violenta si cruzimea lui depãsesc la un moment dat limitele normalului în scena uciderii boierilor si a alcãtuirii piramidei de capete. În caracterizarea personajului Negruzzi noteazã gesturi, mimica, comportarea, replica: –Bine ati venit boieri, zise Lãpusneanul, silindu-se a zâmbi…; …rãspunse Lãpusneanul, a cãrui ochi scânteiarã ca un fulger…
Demostratie nuvela - Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi
Demostratie nuvela - Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este o nuvela deoarece este o specie epica in proza,cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ cantral.Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si aparenta verosimilitati faptelor prezente.Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric :tema ,subiectul,personajele si culoarea epocii.
Alexandru Lapusneanu - adevar si fictiune
Alexandru Lăpuşneanul este un personaj complex, alcătuit din lumini şi umbre, asemenea oamenilor adevăraţi. Cruzimea domnitorului este motivată istoric şi psihologic: el îi pedepseşte pe marii boieri, care îşi doreau puterea şi pentru că îl trădaseră în prima domnie. Scopul politicii sale este centralizarea puterii în mâinile domnitorului împotriva tendinţelor marii boierimi. Cuvintele lui Lăpuşneanul sunt memorabile, exprimând hotărâre şi o voinţă de fier.
Alexandru Lapusneanu
Cu exceptia celor doua fiice, Chiajna si Ruxanda, ceilalti urmasi ai lui Petru Rares – unul turcit, altul strivit, al treilea “оmbolnavit” la Istambul – nu au fost demni de numele parintelui si al bunelului stefan cel Mare. Dupa ei, veni iar rindul posteritatii din flori care, in cele mai multe cazuri, a demonstrat mai multa virtute decit cea legitima.
Medie note: 8.43 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



