Ovidiu ponticele si tristele
Ovidiu - ponticile, metamorfozele si biografie
Descendent al unei familii nobile, Publius Ovidius Naso îşi va desăvârşi educaţia la Roma, simţindu-se de timpuriu atras de tărâmul muzelor. Deşi a fost propulsat prin tradiţia familiei în posturi publice, ajungând în anturajul împăratului Augustus, Ovidius a fost mai curând atras de modelul marilor literaţi, precum Tibulus, Propertius, Vergilius, decât de acelea al marilor demnitari.
Cu toate că fineţea observaţiei, sensibilitatea, erudiţia şi talentul i-au atras faima şi elogiile lui Octavian Augustus, ironia opoziţia faţă de măsurile reformatoare ale împăratului i-au adus, în anul 8 îen., căderea în dizgraţie şi exilul în îndepărtatul ţinut al Tomisului, în vecinătatea Istrului, pe malul rece al mării.
Evolutia literaturii latine
Literatura latina isi datoreaza inceputurile – si in mare masura evolutia sa ulterioara – literaturii grecesti. Capodopera lui Ovidiu, “Metamorfozele”, foloseste aproape exclusiv teme literare grecesti. Toate operele lui Vergilius au titluri grecesti. Iar in epoca de aur a literaturii latine Horatiu va recunoaste ca Grecia invinsa l-a cucerit, sub raport cultural, pe invingatorul ei.
Primul scriitor de limba latina – un grec din Taranto, sclav eliberat, Livius Andronicus (cca. 280 – cca. 205 i.Hr.) – a scris tragedii si comedii, prelucrate dupa modele grecesti; precum si o adaptare a “Odiseei”, in care Ulise este un erou originar din Italia. Primul scriitor latin demn de a fi considerat poet a fost Naevius. Creator al epopeii nationale “Razboiul punic” (in care nareaza fapte legendare dar si evenimente contemporane), Naevius este si creatorul dramarturgiei romane. Dar adevaratul parinte al literaturii latine este considerat Ennius, autor a mai multe poeme pe teme ...
Ovidius
Marele poet se naşte la Sulmo 20 martie 43 î.e.n. fiu al unei străvechi familii de cavaleri. În anul 30 î.e.n. viitorul poet este trimis împreună cu fratele său mai mare cu un an la Roma cu scopul de a primi o cât mai bună educaţie la şcoala retorilor. Ovidiu frecventează lecţiile de declamaţie ale vestiţilor Arellius Fuscus şi M. Porcius Latro. Cu aceştia exersează compunerea, care mai târziu va influenţa opera sa poetică. Intră în cercul lui M. Valerius Mesalla Corvinus care îl îndrumă în arta poetică. În jurul vârstei de 18 ani citeşte în public primele sale compuneri poetice (fragmente din Tristia).
Evolutia literaturii latine
Si literatura latina isi datoreaza inceputurile - si in mare masura evolutia sa ulterioara - literaturii grecesti. Capodopera lui Ovidiu, Metamorfozele, foloseste aproape exclusiv teme literare grecesti. Toate operele lui Vergiliu au titluri grecesti. Iar in epoca de aur a literaturii latine Horatiu va recunoaste ca Grecia invinsa l-a cucerit, sub raport cultural, pe invingatorul ei.
Ovidius
Cu aceştia exersează compunerea, care mai târziu va influenţa opera sa poetică. Intră în cercul lui M. Valerius Mesalla Corvinus care îl îndrumă în arta poetică. În jurul vârstei de 18 ani citeşte în public primele sale compuneri poetice (fragmente din Tristia).
Arealul pontic in anii celui de al doilea razboi mondial
Insistenţa cu care Uniunea Sovietică a urmărit îndeplinirea visului tradiţional al Rusiei, de a-şi institui controlul asupra Gurilor Dunării şi implicit de a-şi extinde vecinătatea nord-pontică, s-a dovedit din ce în ce mai evidentă în faza premergătoare celei de-a doua conflagraţii mondiale. Acordul sovieto-german din 23 august 1939, în părţile care privesc împărţirea sferelor de influenţă în Europa de sud-est, relevă interesul acut al Moscovei faţă de teritoriul dintre Prut şi Nistru, în paralel cu dezinteresul aparent al Berlinului faţă de această regiune. Era un dezinteres aparent, pentru că la momentul respectiv, Hitler urmărea îndeplinirea planurilor de supunere a nord-vestului european, timp în care el avea nevoie de neutralitatea lui Stalin, dacă nu chiar de câştigarea bunăvoinţei acestuia.
Gri de George Bacovia
Poetul nu mai are cum sa-si revigoreze spiritual,agonia din suflet nu-i permite decat sa mai sape o treapta in templul suferintei sale:,Ca si zarea,gandul meu se innegri.../Si de lume tot mai singur,mai barbat,/''
Genuri literare
Specii ale genului epic:
Povestirea- specie a genului epic in proza, in care
se descrie o intimplare, un fapt real din viata, in care actiunea se petrece intr-o perioada de timp nu prea mare. Ex.:Sadoveanu ”Cealalta Ancuta”
Basm- specie a genului epic, cu elemente fantas-
tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine- lui si ale raului in lupta p/u sau impotriva fericirii omului.
Poveste-specie a genului epic in proza in care se
relateaza intimplarile fantastice ale unor perso- naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa.
Snoava- s. a gen. epic in proza, de dimensiuni
mici, care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna, lasitatea, lenea, mindria, aviditatea, avaritia).
Particularitati:
Caracter de fabula, anecdota.
Naraiune expresiva.
Predomina dialogul.
Printul fericit
Randunelul era ingrijorat nu ca va mai ramane o noapte, ci ca acesta va ramana orb. Dar se invoi pana la urma si facu asa cum ii ceruse Printul. Randunelul trecu fetita ca o sageata si ii stecura nestemata in palma. Aceasta se bucura si dadu fuga acasa. Fiind ingrijorat de sanatatea lui, fiindca ramasese orb, randunelul se hotari sa ramana cu el. Printul Fericit ii spuse sa plece in Egipt. Randunelul a zburat peste cetatea cea mare si a vazut bogati in case frumoase si saraci cerand de la porti. Copii infometati, iar sub arcada unui pod, doi baietasi se srangeau in brate, sa-si tina unul altuia de cald. A zburat indarat, si a istorisit Printului tot ce vazuse. Atunci Printul ii spuse ca el este acoperit cu aur. Sa ia de pe el, foita cu foita, si sa o duca saracilor lui.
Legenda Viorelei
Intr-o tara indepartata traiau un imparat si o imparateasa care erau foarte tristi pentru ca nu puteau avea copii. In schimb, sadisera in gradina palatului flori cum nimeni nu mai vazuse si zi de zi se plimbau; numai asa le mai trecea tristetea.
Dobrogea
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica. Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai bogate (500-600mm/anual).
Amurg violet, Flori de mucigai, Psalmi
Tema centrala a poeziei prezinta o imagine a orasului cuprins de somnoleta, populat de o lume lenesa, monotoma.Tema poeziei sugereaza starea de depresie, de halucinatie, simbolizand o imagine vizuala.Prezenta laitmotivului sugereaza principalele teme ale poeziei: oasul cuprins de somnolenta, plopii singuratici.
Etnogeneza romaneasca - Rezistenta antiotomana a Tarilor Romane in secolele XIV - XV
*desfasurata intre secolele I i.Hr.-VIII d.Hr.
*factorii romanizarii (prin intermediul carora au fost preluate elementele de civilizatie romana:
Administratia:in care se folosea limba latina
Armata:in legiunile romane instalate in Dacia au intrat si autohtonii geto-daci care au preluat elemente de civilizatie romana(in contactul cu romani)
Marile teme ale liricii argheziene
1.Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta gânditoare a omului pe pamânt. Sursa ei se afla în permanenta cautare a unui "Dumnezeu" care refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca de permanenta pendulare între credinta si tagada. Poetul accepta si refuza succesiv existenta dumnezeirii, trecând prin cele mai felurite si contradictorii stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a ajunge la revelatia divina l-a condus pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii atâta vreme cât cerul ramâne mut.(Psalmii)
Baltagul - Demonstratie
In anul 1970, la aniversarea a 90 de ani de la nasterea scriitorului, criticul literar, Ion Dodu Balan, intr-un articol de sinteza asupra creatiei sadoveniene, afirma ca in ea se concentreaza, ac intr-un focar, intreaga noastra istorie, frumusetile patriei si toata povestea, vesela si trista, amara si incrancenata a celor multi si obiditi, si, din intreaga opera, acestea se produc la gradul cel mai inalt in Baltagul. Din perspectiva acestei capodopere se poate desprinde o coordonata fundamentala a specificului nostru national, a felului nostru de a gandi, de a fi si de a reactiona in fata problemelor cruciale ale existentei. Prin puterea lui de cuprindere si sintetizare a vietii unei intregi colectivitati, cu indeletnicirile, credintele, folclorul si etnografia ei, Baltagul este o capodopera si un fragment de epopee a poporului roman, un exceptional poem al naturii si al sufletului ...
Medie note: 8.50 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?